Iubire s’apoi ura!

Ajungi sa-ti intalnesti jumatatea, realizezi ca e acel ceva ce-ti implineste sufletul,  simti ca e aerul care-l respiri, simti ca daca nu vorbesti intr-o zi cu el nu poti dormi, cand te uiti in ochii lui te topesti, sti dinainte ce isi doreste si ce vrea sa spuna, iti face placere sa faci multe lucruri cu el: plimbat, curat, mancare, vazut filme, etc…, simti ca toata lumea e a ta, simti ca inima ta bate in acelasi timp cu inima lui, ii iubesti mai mult defectele decat calitatile, te bucuri de orice mica surpriza care ti-o face, te simti protejata cand te trezesti dimineata in bratele lui, iti place cum sforaie ti se pare  ca e ca si o melodie de leagan si nu te deranjeaza, il iubesti asa cum e, il pui mereu pe el pe primul loc sapoi pe tine, ii iubesti familia si prietenii, imparti totul cu el si bune si rele, iubesti sa-l rasfeti si sa ai grija de e, iubesti sa fi modelata de mainile lui, iubesti sa iubesti.

El e THE ONE si vrei sa-ti petreci toata viata alaturi de el, defapt nici nu-ti mai imaginezi viata fara el, toate se invart in jur lui si in jurul tau, esti in al noualea cer si cand iti pune inelul pe deget simti ca te implinesti, ca asta ti-ai dorit toata viata, viata ta are alt sens dar nu te sperie nimic. Sti ca iubesti si esti iubita si restul nu mai conteaza.

Apoi ajungi sa faci pasul cel mare, spui da, iti imparti viata cu el, totul e lapte si miere, totul e asa cum ai visat sau poate ca uneori nici n-ai indraznit sa visezi ca toate aceste lucruri bune ti se vor intampla tie. Apreciezi totul si te bucuri de toate lucrurile frumoase si mai putin frumoase care ti se intampla.

Ajungeti sa va doriti mai mult, sa aveti un copil, sa va inmultiti dragostea, sa treceti la o noua etapa a vietii. In timp prioritatile se schimba, copilul devine mai important, dragostea trebuie inmultita sau impartita cu toti cei din familie. Apare rutina, pierzi din entuziasmul care l-ai avut la inceputul relatiei, uiti sa mai iubesti, iti doresti ce ai avut la inceput, ajungi sa te gandesti ca vrei altceva, si poate si concretizezi asta.

Din diferite motive (pot fi multe) ajungi sa pui punct relatie, casatoriei, ajungi sa nu-ti mai pese, ajungi sa zici gata vreau altceva, sa zici ca nu mai iubesti si ca vrei sa iubesti pe altcineva.

Si aici apare furtuna, arunci in stanga si in dreapta vorbe grele, nu-ti mai pasa de ea, nu-ti pasa ca ranesti si copilul, nu-ti pasa ca-ti speli rufele in strada, nu-ti pasa ca te afisezi cu o fufa care iti vrea doar banii sau o partida buna de sex, ea e vinovata pentru tot, ajungi sa o urasti.

Partea asta eu nu o inteleg, nu inteleg de ce faci scandal? de ce nu poti sa vorbesti calm si relaxat despre probleme, de ce nu poti gasi solutii care sa fie bune pentru amandoi, de ce nu te poti desparti fara atata tam-tam, fara atatea vorbe aruncate la nervi care ranesc si dor.

Nu e simplu pentru tine ca femeie sa ramai singura, cu un copil pe care trebuie sa-l cresti, sa-l educi, sa-l intretii, sa reusesti sa te mentii pe pozitie, sa lupti cu toti si cu toate. Mai ai nevoie si de cearta? Nu esti destul de suparata? Mai vrei scandal? Vrei sa nu mai poti da ochi niciodata cu el?

Sti ca iti e greu sa renunti la el chiar daca nu mai e la fel de atent ca la inceput, chiar daca te mai certi din cand in cand, in sufletul tau ramane un gol imens care probabil nu o sa-l mai umpli niciodata, cazi in depresie si doar cu ajutorul altora o sa te mai poti pune pe picioare.

E o etapa grea din viata voastra. Nu-i mai bine sa te desparti fara cearta, fara vorbe urate, sa imparti sarcinile chiar daca sunteti despartiti si aveti un copil, sa aiba si el grija de el, nu sa-l purtati prin tribunale si sa-i distrugeti sufletul, sa-l traumatizati.

Asta e parerea mea, daca nu ma mai vrei nu vreau sa-ti stau in cale, o sa plang cand tu nu o sa ma vezi, o sa-mi fie greu, o sa fiu deprimata, dar hai sa discutam, hai sa facem pace, sa ramanem in relatii bune si sa ne continuam viata. Mie nu-mi plac scandalurile, certurile, tipetele, urletele, prefer linistea si pacea, prefer sa las de la mine dar sa pot dormi noaptea.

De ce se transforma iubirea in ura? Cum poti sa urasti pe cineva pe care l-ai iubit atata? sau poate aici e cheia, cat l-ai iubit? cat te-a iubit?

Nu-mi doresc sa ajung in acest punct niciodata dar nu stiu ce-mi rezerva viitorul dar sper sa am coloana vertebrala si sa actionez exact cum gandesc acum.

De despartiri am avut si eu parte dar daca ne vedem pe strada ne salutam, ne intrebam ce mai facem si ne continuam drumul, am ramas in relatii bune, nu ne-am aruncat vorbe grele si urate, am zis punct si am continuat sa-mi vad de viata mea. N-as putea trai cu ura in suflet, n-as putea sa ajung sa transform iubirea in ura.

Voi ce parere aveti?

Anunțuri

Tag-uri:, , , , , , , , , ,

11 gânduri despre „Iubire s’apoi ura!

  1. crocoditza 12/03/2010 la 11:41 Reply

    am spus „te iubesc”, am spus si „te urasc”… se pare ca granita dintre iubire si ura e foarte usor de trecut…
    cu unii fosti am ramas prietena, cu unii am evitat chiar si sa vorbesc… depinde foarte mult de persoana, de ce a fost intre ei, de capacitatea lor de intelegere si mai ales de modul in care care s-au despartit… pentru ca daca m-a inselat sau mai stiu eu ce minuni ce m-au ranit, au dus la despartire, nu prea imi vine sa fiu amica lui dupa 2 zile si sa ii zambesc zicandu-i „buna”… poate dupa ceva vreme, da… timpul vindeca tot
    daca am hotarat ca pur si simplu nu ne potrivim, atunci e ok, ne despartim pe cale amiabila, cu zambetul pe buze, putem sa iesim la un suc peste 2 zile sau chiar sa ii fac lipeala cu vreo gagica 🙂

  2. Lilly 12/03/2010 la 16:44 Reply

    granita dintre iubire si ura e doar un pas 🙂 ceea ce eu nu inteleg este de ce incepem sa aruncam cu noroi uni in altii? de ce pana atunci nu suntem in stare sa spunem deschis ce nu ne place? de ce credem ca doar celalalt e vinovat? de ce nu avem curajul sa recunoastem ca poate si noi avem parte noastra de vina ?ca toate lucrurile s-au intamplat cat inca noi eram doi
    acest post a fost mai mult o intriga pentru cei care se divorteaza si isi spala rufele pe strada, sa zic asa…
    evident ca putem discuta si de simple relatii si mi se pare normal ca atunci cand te insala si isi bate joc de sentimentele tale sa nu mai fie vrednic nici macar de salutul tau

  3. Hubba Bubba 13/03/2010 la 0:23 Reply

    Scumpa, depinde…poti ajunge chiar si la ura, poate sa iti faca atatea si atatea lucruri, sa zicem ca te nenoroceste in bataie, ajungi sa-l urasti, cum sa-ti doresti sa pastrati o legatura buna in continuare? Viata e plina de surprize si deseori nu de unele placute..

  4. Lilly 13/03/2010 la 8:34 Reply

    ai dreptate!
    nu sustin bataia si subjugarea conjugala (nici pe departe), m-am referit la cazurile care sunt lapte si miere la inceput sapoi totul dispare brusc ,parca ti se ia o negura de pe ochi si incepi sa scupi in stanga si in dreapta vorbe mai mult sau mai putin adevarate si ajungi in cateva clipe sa transformi iubirea in ura
    e un subiect care poate fi dezbatut mult si analizat din multe unghiuri

  5. Lia 14/03/2010 la 8:32 Reply

    “Intr-o zi,un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:
    – De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
    – Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
    – Dar de ce sa zbieri, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou inteleptul
    – Pai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude, , ca i-am captat atentia, incerca un alt discipol.
    – Eu tip sa-mi impun punctul de vedere, spuse altul.
    Maestrul intreba din nou:
    -Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
    Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:
    – Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai mari.
    Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor, suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc, doar soptesc, murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
    In final, inteleptul concluziona, zicand:
    – Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.”

    Mahatma Ghandi

  6. Lilly 14/03/2010 la 10:58 Reply

    merci Lia! chiar mi-a placut explicatia, acum stiu mai multe si poate inteleg mai multe 🙂

  7. Rhenus 14/03/2010 la 11:00 Reply

    Ce melodie superba…

    „De ce se transforma iubirea in ura?”
    Iubirea-i oarba, la inceput nici nu vezi ca lipseste acel ceva care te tine legat de o persoana pentru totdeauna. Acel ceva pe care il caut eu mereu, inainte de orice atractie fizica. Are si iubirea partea ei stiintifica.

  8. Lilly 14/03/2010 la 11:10 Reply

    iubirea-i oarba si din cauza asta suferim mult dar cred ca merita si putina suferinta, zic eu 🙂
    Iti doresc sa gasesti ACEL CEVA si sa te implinesti sufleteste

  9. gigi 22/03/2010 la 7:39 Reply

    de cele mai multe ori se intampla asha… k toata dragostea p kre o purtai pt persoana iubita sa se transforme in ura, ura nemarginita… sau cel putin asha mi s-a intamplat mie

  10. Lilly 22/03/2010 la 16:33 Reply

    bine ai venit gigi!
    cred ca tot timpul mergem pe marginea unei prapastii si la o adiere de vant ne dezechilibram si cadem… si greu ne mai recuperam.
    sincer eu n-am ajuns asa de departe incat sa urasc chiar daca pe moment m-am suparat si mi-a fost greu sa iert, dar… poate io-s un caz mai special 😉 cand iubesc iubesc!

  11. KingSnake 22/03/2010 la 21:31 Reply

    Pentru ca de cele mai multe ori o femeie vede in avea o familie fericita (inclusiv un copil) ca apogeul vietii ei. Chiar si atunci cand se declara o femeie care vrea cariera si vrea sa se realizeze in viata pe picioarele ei. Foarte des trateaza toate lucrurile ce i se intampla ca pe pasi in atingerea idealului. Casatorie – checked. Casa – checked. Copil – checked. De cele mai multe ori inconstient. Si in fiecare pas se concentreaza pe scop, uitand pasii anteriori. Si atunci celalalt devine din centrul universului doar o piesa. Usor-usor faianta din bucatarie sau blatul din bucatarie devine mai importanta decat el. Apoi copilul ocupa totul. Fara vina lui. Si daca ea nu isi aduce aminte sa se intoarca si asupra lui din cand in cand finalul e inevitabil. Ori se despart ori traiesc toata viata ca doua legume nevoite sa fiarba in aceeasi cratita. Acelasi lucru e valabil si dinspre el … fotbalul sau berea cu baietii devin chestii capitale … sau jucatul pe calculator. De obicei cel care este mai dornic de afectiune intr-o relatie e cel care se trezeste primul … si daca nu primeste in ciuda eforturilor … se indeparteaza.
    De ce scandal ? Pentru ca in momentul ala se prabuseste universul, se sparge visul, idealul. Pentru ca ea a facut totul perfect conform planului, deci doar el poate fi de vina. Si atunci, trebuie sa plateasca. Vedem mai incolo ce-o fi cu copilul si traumele lui, datoria lui era sa stea cu sotia si copilul, deci merita scandalul.
    Si-n plus societatea incurajeaza adulterul si casatoriile mincinoase, dar niciodata despartirile sincere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: