Provocare!

Ideea mi-a incoltit demult in minte dar am tot amanat acest post. Azi citind la Dono postul scris aici m-am hotarat sa va provoc, sau sa ma provoc.

Pentru ca provocarea celorlalti incepe cu provocarea mea o sa fac eu primul pas.

Vreau sa va provoc sa povestiti unde l-ati intalnit pe EL sau pe EA. De multe ori ma aud pe mine spunand: ” ce locuri mai sunt de agatat? unde poti intalni o persoana potrivita? ce fel de intalniri se poarta?”

Sper sa ma ajutati si voi pe mine si pe cei singuri care sunt in cautarea unui EL sau  o EA.

O sa va povestesc unde si cum l-am intlnit eu pe UN EL.

Era intr-o toamna. Era frig si ploua marunt. Nu aveam internet acasa, mergeam in fiecare seara la Netcafe-ul de la coltul strazii pentru a scrie mailuri, a ma messengerui, a cauta informatii. Eram foarte atrasa de tot ceea ce insemna internet si lume virtuala. Era in 2006. Si m-am hotarat ca ar fi timpul sa am net acasa, sa stau confortabil la caldurica, sa bantui lumea virtuala cand am eu chef. M-am interesat la Netcafe-ul cu pricina ce retele sunt prin cartier si cum as putea sa am si eu internet acasa. Acesta mi-a dat un ID de mess al unui tip care avea o retea in cartierul meu.

Abordez pe acest tip, ii spun ca vreau si eu internet, imi spune conditiile si preturile dar pana la urma mi s-a parut scumpa oferta lui si am reusit sa fac un contract cu o alta firma.

Acest ID a ramas o vreme in lista mea de mess, dar cum nu cunosteam pesoana si cum foarte rar schimbam cate-un banc sau un ce faci intr-o zi am facut curat in lista si l-am sters. Ce ma interesa pe mine un necunoscut?

Din cand in cand asa odata la 3 luni el imi mai trimitea un banc, dar  eu uitasem si cine e. Mai schimbam doua vorbe si iar disparea si nu mai vorbeam cateva luni.

Dupa un an jumate de la primul contact iar apare intr-o seara si ma intreaba „ce fac”. Ii spun ca ma uit la un film, conversam putin pe marginea filmului, si imi adreseaza o invitatie la un film in oras. Nu l-am luat eu in seama. Am zis ok, lasa ca iesim odata la un film. In mintea mea ma gandeam ca habar n-am cine e, cum arata, nu ne vazusem niciodata dar nu ma durea gura sa-i promit ca odata, intr-o zi vom vedea un film impreuna.

Toamna. Noiembrie 2008. Eu butonam aiurea  pe net, citeam bancuri, ma distram si distram pe altii. Ma abordeaza acest tip, si-mi reaminteste ca i-am promis un film. Am zis ca daca am promis asa va fi. Si in 5 minute am hotarat locatia si filmul si intr-o ora era in fata blocului dupa mine si ne-am dus la film.

Eu nu-l vazusem niciodata, nici macar intr-o poza, nu vorbisem nici macar la telefon, blind date, nu stiam absolut nimic despre el. El vazuse pe un site de socializare niste poze cu mine, era in avantaj, dar asta am aflat-o dupa ce ne-am cunoscut.

Si am vazut un film impreuna si au mai urmat si altele si am avut si noi un film al nostru dar toate au durat pana intr-o zi.

Acum e randul vostru.

Anunțuri

Tag-uri:, , , , , , , , , ,

11 gânduri despre „Provocare!

  1. […] Ideea mi-a incoltit demult in minte dar am tot amanat acest post. Azi citind la Dono postul scris aici m-am hotarat sa va provoc, sau sa ma provoc. Pentru ca provocarea celorlalti incepe cu provocarea mea o sa fac eu primul pas. Vreau sa va provoc sa povestiti unde l-ati intalnit pe EL sau pe EA. De multe ori ma aud pe mine spunand: " ce locuri mai sunt de agatat? unde poti intalni o persoana potrivita? ce fel de intalniri se poarta?" Sper sa ma … Read More […]

  2. Altu 13/08/2010 la 20:20 Reply

    La scoala, pe mirc, prin liceu, prin terase, in tren, in oras, la un majorat,la facultate, aiurea. De care vrei sa-ti povestesc? 😀

    • Lilly 14/08/2010 la 6:39 Reply

      povesteste-o pe cea care ti-a ramas in suflet sau, pe cea mai interesanta 🙂

      • Altu 14/08/2010 la 15:45

        Cea mai aproape de suflet, e’o poveste lunga si amara, in 2 episoade, ambele fara happy end.
        Interesante ar fi cateva, da’ nu’s tocmai la locul lor. 😉 Promit sa povestesc vreodata, cand imi fac timp si mai ales curaj.

      • Lilly 14/08/2010 la 19:20

        din pacate putine povesti frumoase au happy end
        te astept cu drag daca simti nevoia sau ai gasit doza de curaj 😉

  3. Summer 14/08/2010 la 7:49 Reply

    Hm, cea mai frumoasa amintire…eram la mare(de 1 mai), la Neptun, faceam plaja la Steaguri si mi-am scos din geanta niste covrigi cumparati de la un magazinel din statiune hotarata sa ma infrupt din ei.:P Inainte insa am intrebat cu voce tare cine mai vrea covrigei(eram cu doua prietene), iar un EL care facea plaja langa noi a raspuns: EU! Si am ramas impreuna…pana intr-o zi.
    Nu, nu era un tip oarecare, era acel tip la care viseaza toate femeile, extrem de frumos, inteligent, misterios si amuzant. Si cu toate ca plaja era plina de femei superbe, el m-a ales pe mine. De aceea este amintirea mea de suflet.

    • Lilly 14/08/2010 la 7:55 Reply

      frumoasa intalnire 🙂
      un covrig care ti-a conturat viata 🙂

  4. DianaEmma 01/09/2010 la 9:38 Reply

    In general, eu spun oamenilor sa profite de liceu si facultate, ca e mai usor de gasit in scoli pereche decat la munca.

    Daca ai spus o poveste din online, o sa spun si eu una.

    Ma inscrisesem pe un site de matrimoniale pentru chat. Nu acceptam invitatii, nu dadeam id la nimeni… imi placea la nebunie chat-ul ala… aveai mereu ce sa vorbesti cand te apuca plictisul, oameni ok, majoritatea cu pereche (cam bizar, nu).
    La un moment dat primesc un mesaj de la cineva, cum sa mai vorbim si pe mess. Desi in general ignoram mesajele astea, pe ala nu.
    Am vorbit seri intregi pe mess, pe skype, cateodata si 6 ore.
    Apoi, dupa 2 saptamani, a venit si intrebarea: `Vrei sa ne vedem?`
    Panica totala… nu vroiam… eu nu as fi facut niciodata asa ceva, mi-ar fi fost frica.
    Si totusi ne-am intalnit.
    Am petrecut o zi intreaga impreuna (el fiind din alta localitate) si nu stiu, nu mi se parea ca exista vreo diferenta intre el pe mess si el in realitate… acelasi om vorbaret, deschis…
    Au urmat si alte intalniri.

    Dar mereu m-am mirat cum am acceptat.
    Nici in conditiile astea nu as face acest pas din nou, sa ma intalnesc cu cineva cunoscut online.

    • Lilly 01/09/2010 la 16:06 Reply

      probabil ca a fost o chimie 🙂
      dar de ce nu ai mai accepta? ce e rau in online?

      • DianaEmma 14/09/2010 la 21:26

        Chimia a apărut destul de târziu. La început, chiar și după ce ne-am cunoscut, eram mai mult amici spre o prietenie.

        Nu aș mai accepta pentru că nu e stilul meu… e chiar mult prea aventuros pentru mine. 😆 Chiar dacă poate părea o nimica toată pentru alții.
        Nu e nimic rău. Sunt doar mai clasică și prefer modalitățile clasice de a cunoaște oameni.

  5. Lilly 15/09/2010 la 14:50 Reply

    traim foarte mult in aceasta lume virtuala si pentru multi este optiunea cea mai simpla de a cunoste oameni
    si eu prefer clasic, doar ca nu prea stiu ce metode clasice mai sunt 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: