Exista barbatul perfect?

Ce este barbatul perfect?

E barbatul cu care poti vorbi orice, barbatul cu care te intelegi din priviri, barbatul cu care esti compatibila 99.99%, barbatul cu care nu te plictisesti niciodata, barbatul cu care poti dezbate orice subiect, barbatul care te face sa razi, barbatul  cu care iti reglezi respiratia pentru a inspira si expira in acelasi timp, barbatul care il poti numi „the one” si pentru care te-ai da si de 3 ori peste cap, etc

Cred ca as putea continua descrierea mult si bine, pentru ca sunt multe de spus, pentru ca perfectiunea inseamna mult.

Exista barbatul perfect?

Parerile sunt impartite, unele ar spune „normal ca exista, sunt chiar langa noi, ne impartim viata cu ei”, altele ar spune „pentru mine nu s-a nascut barbatul perfect”, pur si simplu nu exista. Si eu as opta pentru a doua varianta, pentru mine nu exista barbatul perfect dar am exemple in jurul meu de barbati perfecti, de femei care-si impart viata cu barbati perfecti si pentru care am toata admiratia din lume.

Nu demult am auzit o poveste de viata foarte interesanta legata deacest subiect „barbatul perfect”.

O doamna la 40 de ani, care inca din tinerete stia ca pentru ea nu exista barbatul care si-l doreste, si ca nu o sa-l intalneasca niciodata. Avea o parerea foarte proasta despre barbati si nu se ferea sa-si spuna propria parere ori de cate ori avea ocazia.

Prietenele si rudele ei au incercat sa o faca sa-si schimbe aceasta parere si i-au aranjat diverse intalniri cu barbati. De gura lor si pentru a demonstra ca ceea ce cauta ea nu exista accepta intalnirile, dar nu dadea o a doua sansa niciodata.

Evident ca toata lumea era dezamagita ca nu o puteau vedea alaturi de un barbat, maritata si cu parerea schimbata.

Intre timp toata lumea s-a obisnuit cu ea asa cum era, i-au acceptat propriile convingeri, n-au mai incercat sa-i schimbe parerea asupra barbatilor, fiecare si-a vazut de treaba lui.

Intr-o zi mergand pe strada a vazut un barbat care venea spre ea si in acel moment a simtit ceva, o atractie inexplicabila, o putere care o inconjura fara sa-si dea seama. Au intrat in vorba, s-au cunoscut si peste noapte s-a indragostit lulea.

Acest barbat era barbatul perfect pentru ea, avea tot ce ea si-a dorit vreodata, s-au inteles perfect din prima clipa, si se inteleg chiar si dupa 3 ani la fel de bine.

Pana la urma asteptarea i-a fost rasplatita, viata i-a demonstrat ca exista barbatul perfect.

Bine asta e o poveste cu final fericit, nu toate povestile au un final fericit, nu pentru toate femeile exista barbatul perfect la fel cum nici pentru toti barbatii nu exista femeia perfecta.

Anunțuri

Tag-uri:, , , , , , , , , ,

62 de gânduri despre „Exista barbatul perfect?

  1. Pato Basil 06/06/2011 la 20:52 Reply

    parca parca simt ca ma regasesc in descriere:)! Cert este ca nu pot fi barbatul perfect pentru mai multe femei…
    Eu cred ca exista perechea perfecta pentru cineva, spre exemplu pentru mine o femeie poate fi perfecta insa pentru cel mai bun prieten al meu ea poate reprezenta o tipologie „Defecta”. Totul e relativ pana si perfectiunea.

    • Lilly 06/06/2011 la 21:00 Reply

      eu am descris perfectiunea in linii mari 🙂 dar cand am scris compatibilitate am inclus multe 🙂
      insa e spatiu destul poti sa descrii femeia perfecta, sau ce cauti tu la o femeie? 😉

      • Pato Basil 06/06/2011 la 21:02

        tu deja stii! si cred ca am gasit deja deci nu mai caut nimic!

      • Lilly 06/06/2011 la 21:03

        atunci nu-mi ramane decat sa ma bucur si sa-ti tin pumnii

      • Pato Basil 06/06/2011 la 21:14

        multumesc!

      • Nice 07/06/2011 la 16:56

        Hopa, Pato e in love. 😀 Felicitari domnule! 😛

      • Lilly 07/06/2011 la 17:47

        macar unii 🙂

      • Pato Basil 08/06/2011 la 14:41

        multumesc! nice, esti o dulce

  2. DianaEmma 06/06/2011 la 20:58 Reply

    Perfect nu e nimeni și nimic.

    Idee e că logic, undeva pe planeta Pământ, din toți oamenii, este unul care ar fi cel mai bun și potrivit pentru noi. Nu e perfect, dar nici nu există mai bun decât acea persoană. E și logic, rațional, matematic, probabilistic. Așa cum există dintre toate perechile de pantofi de pe planeta pământ exista una care ne-ar place cel mai mult și ni s-ar potrivi cel mai bine (deși nu e cea mai bună comparație, majoritatea facem mai ușor compromisuri la pantofi). Așa cum există cel mai înalt lucru de pe pământ sau cel mai adânc.

    Problema? Din păcate nu o să ajungem nicicând să cunoaștem toată lumea, să alegem fix pe ăla cel mai potrivit. Poate unii reușesc din puțini (ca norocoșii ăia care joacă o dată în viață la loto și câștigă, pe când alții joacă milioane de variante și nu reușesc nimic). Dar nu poți ști niciodată; poți să te amăgești că e altcineva, poți să întâlnești și să nu îți dai seama. Necunoscând toți oamenii de pe pământ nu poți ști niciodată sigur.

    Și atunci? Eu cred că problema esențială nu e a găsirii unui bărbat sau a unei femei perfecte; nu există. Iar dacă am găsit pe cel mai bun de pe lumea asta, nu putem ști.
    Problema esențială e să construiești o relație aproape de perfecțiune. Adică să alegi un om cu defectele lui (că și tu le ai pe ale tale), să îl cunoști cu adevărat, să îl iubești, să vreți aceleași lucruri de la o relație și să începi împreună cu acel om să construiești din toate imperfecțiunile ceva frumos. Să rezolvi împreună problemele care inevitabil apar din pricina imperfecțiunilor, să îl faci zi de zi să se reîndrăgostească, să construiești o viață și o relație cu tot ceea ce vrea fiecare să fie acolo. Nu e vorba de un compromis; ci de a decide să faci tot ce e mai bun cu ceea ce ai, stabilind că din punctul ăla nu te mai interesează „dar dacă nu e ăla/aia perfect/ă?”. Îl vrei și gata și scoți ce e mai bun din tine și celălalt, până când nu mai poți sau nu mai ai ce.

    • LuxDesign28 11/06/2011 la 7:30 Reply

      E idealist.. si nu e rau.

      Adevarul ca noi hotaram daca vrem sa traim in rai sau in iad pe pamant. Si viata poate deveni asa daca nu intalnesti persoana potrivita, cel putin potrivita in anumite privinte, de baza, minime… Fiindca compromisuri mai mici sau mai mari facem probabil toti.

      • Lilly 13/06/2011 la 16:21

        Bine ai venit LuxDesign28!
        idealismul, optimismul, luminita de al capatul tunelului ne ajuta sa perseveram, sa ne dorim sa fim mai buni, sa cautam persoana care ni se potriveste
        sacrificiul si compromisul face parte din decor 🙂

    • Grig 15/06/2011 la 20:55 Reply

      Daca in lumea asta nu ar exista decat eu tu si acest comentariu tu ai fi femeia perfecta pentru mine, in rest total de acord nu exista perfectiunea !

      • Lilly 15/06/2011 la 22:43

        Bine ai venit Grig!
        lumea asa a fost creeata pentru doua persoane si tot nu a fost perfecta dar vreau sa cred ca pentru fiecare dintre noi persoana care ne implineste este persoana pe care o consideram perfecta

      • DianaEmma 15/06/2011 la 22:54

        Lilly, eu nu vreau să consider bărbatul de lângă mine perfect, chiar dacă e cel mai potrivit.
        Vreau să îl văd așa cum e, să îi văd foarte bine defectele și părțile rele, astfel încât să știu să mă comport față de acestea, cum să reacționez, cum să le temperez, cum să le fac să nu iasă așa des la lumină; că defectele, că le vedem sau nu, tot sunt acolo, și chiar dacă nu le recunoaștem, tot afectează relația într-o anumită măsură.

        Unii spun că e iubire adevărată când îl consideri perfect. Eu cred că e atunci când îl vezi cum e cu adevărat. Să îl consideri perfect, să nu îi vezi defectele, e ca și cum te-ai îndrăgosti de o imagine falsă a lui… de o iluzie, nu de acea persoană… și asta e mai mult autoamăgire și obsesie decât iubire.

      • Lilly 15/06/2011 la 23:08

        se spune ca atunci cand esti indragostit sau iubesti cu adevarat o persoana, defectel;e acestuia sunt considerate calitati, desigur ca in timp revi cu picioarele pe pamant si inevitabil o sa te lovesti de ele, dar cum spui tu trebuie sa stii cum sa faci astfell incat sa le temperezi si sa nu te lasi afectata de ele

  3. Lilly 06/06/2011 la 21:15 Reply

    chiar imi era dor de comentariile tale lungi si cuprinzatoare 🙂
    perfect pt mine/perfect pentru tine, perfect nu ca ceva ce e de neatins ci ca ceva la care ravnim si obtinem sau nu
    putem filozofa mult si bine pe marginea acestui cuvant si tot sa nu ajungem la un consens 🙂
    nu cred ca e nevoie sa cunosti toata lumea pentru a simti ca esti sau nu compatibil cu cineva?
    „Problema esențială e să construiești o relație aproape de perfecțiune. ” – dar cu cine sa constriesti? pt asta ai nevoie de cineva care sa fie dispus sa construiaca, cu care sa ai puncte in comun, sa fi compatibil, sa existe atractie, etc – pt mine asta inseamna perfectiune
    pot spune ca eu am ales candva dar n-a fost deajuns dc alegerea n-a fost de ambele parti, clar n-a fost barbatul perfect

    • DianaEmma 06/06/2011 la 22:01 Reply

      Oameni potriviți, „perfecți”, compatibili, tot găsim. Trecem prin 2, 3, 5, 10. La momentele alea ni se par cei mai buni, cei mai frumoși, cei mai potriviți; și poate chiar și sunt la momentele alea.

      Și dacă sunt „perfecți”, ce nu merge?
      Relația.
      Nu e vorba neapărat cu cine. Pentru că relația nu depinde de un om, de celălalt; depinde de amândoi. Un bărbat poate să nu dea nimic alături de o femeie și să dea totul alături de alta.
      Eu la construitul relației nu mă refer la o calitate a cuiva, ca să fie cu cine. E calitatea amândurora, în comun, care se naște prin faptul că acele două persoane sunt împreună. Calitate pe care separat sau cu alții nu o au.
      Relația nu depinde de celălalt ca să existe întrebarea ”cu cine”? Depinde de amândoi. Și de asta eu o consider separat.

      Iar eu am spus acolo la un moment dat „să vreți aceleași lucruri de la o relație”; asta înseamnă alegere de ambele părți. 😉

      • Lilly 06/06/2011 la 22:10

        uite nu m-am gandit la asta „perfecti pentru un anumit timp” – se poate sa fie asa, sau sa fie doar o amagire? greu de spus
        probabil ca la 20 de ani se gasesc mult mai usor pers cu care ai anumite afinitati decat mai tarziu, am impresia ca in timp totul se cerne si nu-i sigur daca ramane ceva sau a trecut totul prin sita
        „Un bărbat poate să nu dea nimic alături de o femeie și să dea totul alături de alta.” – deasta e barbatul perfect doar pentru o ea nu pt toata lumea

      • DianaEmma 06/06/2011 la 22:31

        Noi ne schimbăm toată viața; într-adevăr, mai mult la tinerețe, dar și după. Și ceilalți la fel.
        Tocmai de aceea unele persoane sunt „perfecte” doar anumite perioade, până unul din cei doi se schimbă, își dorește alte lucruri de la viață și de la relație.

        Cine spune că nu e perfect și pentru femeia care nu îl inspiră să ofere? Și ea poate să îl considere potrivit; poate mai mult decât cea față de care ar oferi totul. El e bărbatul perfect… dar ea nu e femeia perfectă pentru el; sau sunt amândoi perfecți dar relația nu merge perfect.
        Cum e cu faza… îți faci o listă cu ceea vrei de la un partener, îl găsești, dar îți dai seama că oricât de perfect ar fi și realizezi că e perfect… parcă nici nu îl vrei… parcă ți-e indiferent… ceva de genul…

      • Lilly 06/06/2011 la 22:47

        barbatul perfect pt mine e mai mult, la fel ca si in povestea acelei doamne, ea a stiu exact cand l-a intalnit ca e el, ai un anumit feeling, nu poti simti pt toti la fel, se simte doar odata in viata
        iti dai seama ca atunci cand intalnesti pe strada un barbat si simti ca el e cel pe care l-ai cautat toata viata nu-i putin lucru?
        asta numesc perfectiune, universul a asezat lucrurile asa cum trebuie si tu simti asta, ai fost acolo la momentul potrivit

        acel barbat nu este perfect pentru ca are n calitati si x defecte, e perfect pt ca ea a simtit ca e omul pe care l-a asteptat toata viata, pentru ca a fost deajuns o privire ca sa-si dea seama ca el este

        acest lucru mi-a fost confirmat si de pers din anturajul meu care au simt acel ceva, au simtit perfectiunea si cu asemenea oameni cu care ai o legatura speciala poti creea relatii perfecte

      • Lilly 06/06/2011 la 22:48

        e o chestiune de perceptie si feeling

  4. Lusio 06/06/2011 la 21:18 Reply

    Femeia nu merita sa aiba barbatul perfect, drept urmare iti dau sa citesti ceva:

    http://postimage.org/image/2bmsspfk4/

  5. Lilly 06/06/2011 la 21:31 Reply

    hai sa nu sarim calul:))) si sa-l facem asa sfant pe un barbat
    dc un el si o ea se cearta vina apartine in egala masura atat ei cat si lui, eu nu cred ca doar el e sfant sau doar ea e carpa de sters pe jos, doi au fost apoi vina la doi se imparte
    de ce doar barb ar merita femei perfecte si femeile n-ar merita barbati perfecti?

    • Lusio 06/06/2011 la 21:34 Reply

      Pai aici vorbeam de barbatul perfect, deci poate fi si sfant.

      Daca era de femeie, altfel statea treaba evident.

      Dar eu nu caut oricum femeia perfecta.. dar sa fie macar un 60 perfect si 40 % imperfect :))

  6. Lilly 06/06/2011 la 21:42 Reply

    „60 perfect si 40 % imperfect” – asta e reteta perfectiunii pentru tine 🙂
    foaret uniti sunteti voi barbatii, atata parte va tineti, chiar admir asta

    • Lusio 06/06/2011 la 21:48 Reply

      Si voi va tineti..

      Asta pana va suparati cu ceva si gata se strica multe 😆

      Cat despre noi barbatii, sa-l citez pe un ardelean de-al tau, anume Vescan:

      „Intre noi stii..defectele sant acceptate
      Intre noi stii..nu vezi priviri arogante
      Intre noi de la bani la cur*e totul se-nparte
      Au fost si ceva certuri
      Ne-am bagat si p**e-n gura
      Si-a doua zi imparteam aceeasi bere pe bordura”

  7. Lilly 06/06/2011 la 22:00 Reply

    foarte adevarat :)))
    femeile daca se cearta apoi greu se impaca, barbatii sunt altfel, zic ce au de zis si gata

    • Lusio 06/06/2011 la 22:08 Reply

      Eu am fost certat vreo 4 sau 5 luni cu un prieten foarte bun. Ne-am si jignit.. ne-am zis si injuraturi/vorbe grele.. si acum iar suntem prieteni BUNI :)) iar prietenia tine de ceva ani..

      Noi mai stim cateodata ca unele se mai zic mai mult la nervi.. cand esti scos din sarite, se mai intampla deh. Noi nu suntem foarte sensibili ca femeile..

  8. Lilly 06/06/2011 la 22:13 Reply

    asa suntem noi femeile mai rele si ne asumam asta 🙂 cel putin eu
    evident si sensibile pentru ca punem totul la suflet

  9. Val 06/06/2011 la 23:37 Reply

    As spune ca sunt 2 perspective in a defini perfectiunea: 1. un produs gata facut venit pe tava–fara sa mai adaugi/schimbi nimic;2. un lucru la care daca depui efort si timp, ajunge sa ti se potriveasca perfect. Primul e mai simplu, dar al 2-lea iti poate da o mai mare satisfactie stiind ca ai contribuit si tu cu ceva.

    Ma intreb daca doamna din articolul tau, l-ar fi gasit tot asa perfect pe acest barbat cu 20 de ani in urma…probabil ca nu… dar acum dupa ce viata i-a slefuit si pe el si pe ea datorita timpului si altor persoane in viatile lor.

    • Lilly 07/06/2011 la 17:44 Reply

      ea spunea ca dintotdeauna a stiut ce-si doreste dar stia ca nu o sa gaseasca si nici macar nu s-a straduit …cei din jurul ei au facut eforturi dar in zadar
      cred ca s-au potrivit asa de bine pentru ca era jumatatea ei, barbatul perfect pe care l-a visat mereu 🙂
      probabil ca a fost nevoie de timp pt ca el si ea sa devina ceea ce sunt si cu siguranta nimic n-a fost intamplator 🙂

  10. Dragos FRD 07/06/2011 la 5:48 Reply

    Nu inteleg ce asteptare i-a fost rasplatita….femeia in cauza era o nihilista, n-a asteptat nimic, s-a trezit cu o pleasca.

  11. Lilly 07/06/2011 la 17:46 Reply

    asteptarea barbatului perfect, daca a avut rabdare el a aparut 🙂

    • Dragos FRD 07/06/2011 la 18:14 Reply

      „O doamna la 40 de ani, care inca din tinerete stia ca pentru ea nu exista barbatul care si-l doreste, si ca nu o sa-l intalneasca niciodata. Avea o parerea foarte proasta despre barbati si nu se ferea sa-si spuna propria parere ori de cate ori avea ocazia”.

      Unde e ma rog frumos asteptarea (sau rabdarea) aici? Ca sa astepti, trebuie sa fii increzator ca ai ce. daca nu astepti nimic, nu se cheama ca ar fi asteptare.

  12. Lilly 07/06/2011 la 18:27 Reply

    in adancul sufletului chiar dc stii anumite lucruri, chiar dc esti constient, chiar dc refuzi tot iti doresti….ea avea in mintea ei un anumit model,stia exact cum tb sa fie dar ca in acealsi timp credea ca nu o sa-l intalneasca, asta nu inseamna ca in sufletul ei nu si-a dorit, nu inseamna ca nu a sperat, nu inseamna ca nu a asteptat….despre asta e vorba 🙂

  13. tink3rbe11 07/06/2011 la 19:28 Reply

    Nimeni nu este perfect!!

    • Lilly 07/06/2011 la 21:43 Reply

      in viata ta nu exista un barbat pe care l-ai numi perfect?

      • tink3rbe11 08/06/2011 la 19:43

        Sincer? Nu!
        Nu suntem perfecti…nu am auzit , vazut om sa fie perfect.Imi pare rau ca te dezamagesc.Da! Poate barbatul care mi se potriveste, care se muleaza langa si in viata mea , dar nu perfect!

      • Lilly 08/06/2011 la 20:13

        tocmai despre asta era vorba, despre barbatul care se muleaza nevoilor tale, care ti se potriveste tie,barbatul perfect pentru tine, nu despre un barbatul perfect universal (asa ceva sigur nu exista)

  14. Nice 07/06/2011 la 19:46 Reply

    Barbatul perfect este barbatul care ma iubeste si pe care il iubesc, iar centrul universului sau sunt eu.

  15. Lilly 07/06/2011 la 21:44 Reply

    imi place definitia ta 🙂 sunt total de’acord 😉

  16. Raluca 08/06/2011 la 0:39 Reply

    Tu ti-ai dori un barbat perfect? 😉
    Perfect pentru mine este un barbat normal, simplu, inteligent, care sa aiba diferite preocupari interesante, mult bun simt, sa fie cu picioarele pe pamant, stabil, responsabil, respectuos, iubitor, fidel. Sunt calitati pe care f multi barbati le poseda. Restul, tot ce nu este „perfect” la un barbat, il face unic si interesant. Traind cu iluzia ca exista barbatul perfect, oare nu iti indrepti viziunea spre ceva care deviaza destul de mult de la normal? Sincera sa fiu, chiar nu imi pot imagina cum ar putea arata/comporta un barbat perfect. Sau o femeie perfecta. Totul este subiectiv si cum ai spus tu, s-ar putea dezbate acest subiect in lung si-n lat. Atata timp cat tu esti implinita si fericita alaturi de el, totul este perfect :))

    • Rhenus 08/06/2011 la 3:22 Reply

      Raluca, imi permit sa-mi expun diferentele fata de ideea ta de barbat perfect. La prima vedere, m-ai descris pe mine. Totusi.. cu siguranta nu sunt normal, mai degraba ciudat, simplu doar cand vine vorba de atractie fizica, in rest prea complicat, inteligent nu, pentru ca daca eram, nu eram acum aici, scriind idei. Preocupari interesante nu am, mai degraba preocupari ciudate, fixiste, menite sa-mi satisfaca setea de confort material dar si de apropiere spirituala. Am renuntat la mare parte din bunul simt si culmea, inca tot sunt prea simtit. Sunt cu capul in nori mai mult decat cu picioarele pe pamant stabil, iresponsabil si inconstient, respectuos doar cu cei de la care am de castigat ceva, prea iubitor si prea fidel. Deci? Tu ti-ai dori un barbat perfect?

    • Lilly 08/06/2011 la 17:44 Reply

      Raluca – eu am scris ce inseamna un barbat pefect , pot adauga si ceea ce ai scris tu pentru ca e la fel si pentru mine
      eu m-am referit la barbatul perfect pt fiecare dintre noi
      dc o luam asa nimeni nu-i perfect dar totusi din atatia imperfecti sigur unul e perfect de imperfect pentru noi
      e un subiect care poate fi dezbatut mult si ceea ce imi place e faptul ca fiecare vine cu viziunea lui asupra acestui subiect 🙂

  17. Raluca 08/06/2011 la 0:41 Reply

    Si el trebuie sa se simta fericit si implinit alaturi de tine…atunci este perfect numai 🙂

  18. Rhenus 08/06/2011 la 3:07 Reply

    Hai sa fim sinceri, barbatul perfect nu exista. Fiecare femeie care a reusit sa accepte faptul asta, l-a intalnit apoi pe barbatul perfect.

    Femeia perfecta exista, dar nu e niciodata a ta.

    • Lilly 08/06/2011 la 17:49 Reply

      cu siguranta la un moment o sa fi si tu perfect pentru cineva 😉
      nu trebuie sa ne gandim la perfectiune ca si la ceva absolut pentru ca totul e relativ si subiectiv, fiecare avem propriul mod de gandire,propriile valori al care ne raportam si atunci „barbatul sau femeia perfecta ” e unica pentru fiecare

      • Raluca 08/06/2011 la 18:50

        Ce mie imi pare perfect nu inseamna ca este perfect si pt tine. Din ce ai scris tu, fiecare dintre noi intelege si percepe diferit perfectiunea, in functie de modul de gandire al fiecaruia, de setul de valori (cu referinta la postul tau anterior) si sunt de acord cu tine.

      • Raluca 09/06/2011 la 12:55

        Ai avut o tema de dezbatere foarte dinamica, Lili.. In opinia mea, cuvantul „perfect” este lipsit de sens pentru ca nu poate fi comparat si raportat la mai nimic. Deoarece cu totii (barbati, femei) suntem destul de departe de a fi perfecti, cred ca ar fi mai bine sa incercam sa ne cizelam, corectam actiunile (acelea daunatoare celor din jurul nostru) mai mult, comportam mai bine decat am facut-o pana acum. Adica sa incercam sa fim mai buni. Te pup..

      • Lilly 09/06/2011 la 21:21

        multumesc Raluca!
        sunt deacord cu tine ca ar trebui sa depunem mai mult efort in propriile persoane, sa ne cizelam mai mult, sa fim mai buni, sa oferim mai mult si cu sigurata atunci o sa fim pe deplin rasplatiti

  19. vacitim 08/06/2011 la 13:59 Reply

    Hmmm…..fiecare dintre noi poate gasi/afla jumatatea lui perfecta. ideea este sa ai rabdare si sa nu accepti orice 🙂

    • Lilly 08/06/2011 la 17:53 Reply

      imi place modul tau de gandire 🙂
      chiar daca e nevoie sa asteptam 20 de ani?

  20. […] nerostită a celui mai păgân și uitat bocet, Speranță născută în vâltoarea de vulcani noroioși, Perdea de visuri purtată-n adâncuri de suflet Pe ritmuri nebune de ploi furibunde si […]

  21. DianaEmma 08/06/2011 la 18:49 Reply

    La toată teoria asta, sper că realizezi că prin acea așteptare de 20 de ani a pierdut multe?
    A pierdut farmecul unei vieți trăite în doi, până atunci.

    Da, poți să întâlnești și la 80 de ani un om pe care să îl consideri „the one”. Dar ce faci până atunci? Până atunci tot ai anumite nevoi, tot ai nevoie de un sprijin, poate îți dorești copii (care nu se pot face găsind marea dragoste la 80 de ani și uneori nici la 40), eventual ai tăi, nu adoptați la 60 de ani, pierzi o mulțime de momente din viață pe care le puteai trăi doar în doi și numai la anumite vârste.

    Ce fac oamenii care își doresc anumite lucruri, fără să fie nevoiți să aștepte 20, 30, 40, 50 de ani în teoria asta?

    • Lilly 08/06/2011 la 20:18 Reply

      viata oricum trece, incercari cu siguranta sunt, se poate chiar sa-ti intemeiezi o familie cu cineva doar pentru a-ti satisface anumite nevoi gen :afectiune, copii, sustinere, etc si apoi dupa 20 de ani de compromis sa-l intalnesti pe cela care ti se potriveste ca o manusa, si sa fi pus in situatii limita de-a renunta la ceea ce ai si a incepe o viata noua sau de-a te compromite in continuare
      e dificil de spus….

    • Rhenus 12/06/2011 la 3:45 Reply

      comentariul tau ma intristeaza rau de tot

      • Lilly 13/06/2011 la 16:23

        capul sus, privirea in fata, nu privi in jos 😉

  22. Castiel 09/06/2011 la 1:47 Reply

    astepti pana la 50 ani sa gasesti babatul perfect, si cand il gasesti, dai ortul popii =)))) ai facut treaba buna =)))
    si eu is barbatul perfect. problema e ca fiecare femeie are un anumit standad de perfectiune :))

    • Lilly 09/06/2011 la 21:41 Reply

      oricum viata e o asteptare, si asteptarea suprema e moartea, oricum nu scapam 😀
      ma bucur ca am intalnit inca un barbat perfect ;)…..standardele sunt proprii si personale

  23. LuxDesign28.ro 16/06/2011 la 13:43 Reply

    Fiecare barbat si fiecare femeie cred ca el, respectiv ea, este cel / cea mai perfect / perfecta. Chiar daca stiu ca au imperfectiuni, asta nu ii determina sa creada contrariul. Din punctul de vedere al religiei noi suntem perfecti, si nu trebuie sa demonstram asta. Intr-o relatie este important ca cei doi sa se respecte si sa poata comunica, fiindca iubirea este ceea ce declanseaza ca ei doi sa fie impreuna..

    Dar fara respect si fara comunicare, cred ca o relatie nu are sorti de izbanda pe termen lung.

    „femeile daca se cearta apoi greu se impaca, barbatii sunt altfel, zic ce au de zis si gata” Lilly aici ai mare dreptate – 🙂 din cauza asta eu incerc sa fiu un pic diplomat. Dar eu zic ca aici conteaza si cearta (despre ceea ce a declansat cearta)… Cred ca nici femeile nu sunt chiar asa de radicale…

    • Lilly 16/06/2011 la 17:33 Reply

      imi cer scuze ca blogul meu este cam neprietenos si te pune sa astepti moderarea 🙂
      pentru ca o relatie intre doi oameni sa functioneze e nevoie de cate putin din fiecare: iubire, respect, comunicare, etc, fiecare are un rol bine definit
      toate acestea sunt foarte bine conturate si legate la persoanele care sunt compatibile, deasta se si spune „suflet pereche” sau „perechea potrivita”
      ….
      daca dai peste una ca si mine care nu se stie certa si caruia nu-i place sa se impiedice de astfel de probleme totul e ok 🙂
      ceea ce am afirmat e pe baza a ceea ce am vazut in jurul meu, ca barbatii sunt mai solidari fata de femeie, cred ac sta in natura noastra sa fim asa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: