Atunci cand ma entuziasmeaza ceva la prima vedere, auzire, simtire, etc sfarsesc prin a fi dezamagita, iar atunci cand sunt reticenta, prevazatoare, rezervata sfarsesc prin a ma entuziasma si bucura.
Gandirea pozitiva si atragerea energiei pozitive nu mai functioneaza in aceste cazuri. Totul e la mana destinului, se intampla exact asa cum trebuie sa se intample dar gustul amar nu reusesc sa-l acopar usor, framantarile si consumul psihic este mare.
Probabil ca nu sunt un bun manager al sentimenetlor mele, inca invat acest management, invat sa primesc infrangerea ca pe o victorie, invat sa vad partea plina a paharului, invat ca bucuria cea mare e intotdeauna la final.
Sunteti buni manageri atunci cand vine vorba de simtiri, trairi si sentimente?
Tag-uri:agonie, cugetari, destin, dezamagire, energie pozitiva, entuziasm, extaz, infrangere, kidlilly, managementul sentimentelor, schimbare, sentimente, trairi, victorie
Si eu sunt o buna managera cand e vb de sentimente:d~Intotdeauna parca am un al 7-lea simt:P
Bine ai venit Aniela!
poate ne impartasesti si noua secretul cum reusesti sa nu te lasi prada sentimentelor? sincer eu nu sunt un bun manager, mereu ma entuziasmez cand nu trebuie si ajung sa ma deprim 😦
Sa iti zic un secret?Asta faceam si eu..pana cand am devenit indiferenta dintr-o romantica innebunita dupa sentimente.Am avut o perioada cam de 2 luni in care am suferit ca o zapacita si de atunci mi s-a acrit de sentimentele astea care intotdeauna se impiedica de bolovani.Incerc atunci cand simt ca sentimentele vin spre mine..sa le apropii ,sa ma mir de ele…sa ma simt fericita ca am parte de ele,dar atunci cand intalnesc anumiti oameni si am unele asteptari de la ei ,am doua variante 😛 Astept sa vad de unde vine victoria,daca vine in esec..atunci inseamna ca nu am nimic de pierdut.Se intampla oricarui dintre noi.Am fost prada sentimentelor timp de 2 ani,anul asta..sunt indiferenta total cu oricine;)Am fost cred…de mult mai multe ori dezamagita de cateva persoane foarte dragi mie:)Uite un exemplu chiar si soacramea…:))In fata era o pers .extraordinara si in spate..cand am aflat ce zice,sincer mi-am dat seama ca nu trebuie sa imi fac sperante ca totul va fi bine si sa pun si partea alba inainte si partea neagra.Ce`i drept ..nu ma gandisem cu soacramea la partea neagra dupa cate aparante bune lasase;)Totusi te-am lamurit cat de cat?ms ca ai fost prin vizita:*
asta e pe principiul ce nu ne omoara ne face mai puternici 🙂
cred ca la un moment dat ne imunizam de la suferita si esec si ajungem indiferenti 😀
cred ca la acel moment visez si eu 😉
Cred ca nimeni nu e un bun manager al sentimentelor proprii. Toti avem probleme in a le gestiona. Unii doar ascund mai bine aceasta problema.
Bine ai venit!
nu m-am gandit la asta, da se poate ca unii sunt mai actori mai buni decat altii 🙂
Asa mi se intampla si mie, cand ma entuziasmez in fata unei situatii si a unor oameni, cand cred cu adevarat in acestia, ca va fi bine, atunci se intampla ceva care imi demonstreaza cat de mult m-am inselat. Evident ca sunt extrem de dezamagita in primul rand de mine, de cat de naiva am putut fi.Pana la urma exista ceva bun in orice rau…si gasesti pana la urma o mana intinsa, o vorba buna, un umar pe care poti sa te sprijini…
Nu sunt deloc un bun manager.
e adevarat ca in tot raul e si un bine, dar as vrea sa am si eu un simt aparte, sa fiu mai prevazatoare sau daca nu sunt macar sa nu fiu dezamagita, dar nu stiu cum sa-mi controlez aceste reactii 😀
imi place optimismul cu care ai tratat subiectul 🙂
Eu am fost mereu destul de prevazatoare in relatiile cu oamenii insa am si afinitati puternice cu anumite persoane pe care imi place sa le cultiv. Sper sa nu fiu dezamagita pentru ca au existat si situatii in care mi-am dat seama ca de partea celalata nu exista sinceritate iar comportamentul celorlalti era calculat…cu un scop.
Intre timp am invatat ca exista ceva bun in orice om si chiar daca sunt dezamagita de relatia cu o persoana, prefer sa pastrez amintirea unei imagini bune.
e bine cand poti face diferenta dintre bine si rau si nu cazi prada sentimentelor 🙂
extazul si agonia poate aparea si atunci cand e vorba de achizitionarea unor obiecte, sau luarea unor decizii 😀
as vrea, dar nu prea sunt
am zile cand imi ridic moralul si sunt vesela toata ziua si sunt zile in care nu pot scoate nici macar o farama de zambet
cred ca toti avem astfel de zile dar trebuie sa ne focusam pe partea pozitiva, sa ne impunem si zambete ca ajuta la refacerea starii de bine 🙂
n-am cum sa manageriez asta…poate ca e punctul meu slab, coarda mea sensibila… 😦
credeam ca barbatii sunt mai puternici si isi pot controla sentimentele si reactiile mult mai bine ….poate e nevoie de putin talent actoricesc 😛
Ups, acum observ ca titlul articolului tau seamana destul de mult cu titlul articolului meu de azi. Poti sa crezi ca eu nici nu citesc titlurile articolelor pe bloguri? :)) Pentru mine conteaza doar continutul! 😀
a fost cu lipici titlul asta :))) amandoua am fost atrase de el;)