Arhive pe etichete: acasa

Altfel de job!

Cum petreceti o dupa-amiaza obisnuita?

Eu de multe ori am impresia ca acasa am un altfel de job. Gatitul, spalatul, curatenia, adunatul de prin casa, calcatul si invartitul in jurul cozii imi ocupa cea mai mare parte din timp.

Nu zic ca nu imi place dar ma mai satur si eu, doar ca stiti voi fecioarele sunt obsedate de curatenie si atunci acorda mult timp acestei nebunii.

Vara nu prea imi place sa gatesc ca e prea cald in bucatarie, mananc mai multe salate si astfel raresc sesiunea de gatit, si la fel e greu sa calci haine dar si asta trebuie facuta din cand in cand.

Atunci cand ai familie si copii acasa ai un altfel de job!

 

Clipe de vacanta!

 

Acasa-i raiu’!

Au fost Rusaliile, si cum sarbatorile sunt frumoase in familie am plecat si eu spre acasa-acasa sa fiu impreuna cu ai mei parinti. Multumesc Nice pentru grija 🙂

Am ajuns sambata dimineata, era cerul plin de nori si aerul tare si racoros de dimineata. Mi-am intrat rapid in rol si m-am acomodat cu noul peisaj desi eram cam obosita. 

Cum am pasit in gradina am simtit ca acolo-i raiul. Mirosul de iarba proaspat cosita mi-a invadat narile. Ciresii care la Paste erau infloriti acum sunt plini de cirese care au prins culoarea rosie. Toti pomii plini de fructe care se vor coace la vremea potrivita.

Straturile cu toate legumele frumos aranjate de catre mama, rosiile sunt deja formate, luna viitoare o sa fie coapte si frumoase.

In fundul gradinii capsunii rosii si frumosi ma asteptau sa le degust aroma si mireasma deosebita.

La cateva sute de metri padurea cu aerul ei proaspat si racoros, cu pasarelele care canta in fel si chip cantece stiute si nestiute.  Cu fragute rosii si aromate care sunt o delicatese si pe care le adun cu mare placere. Sincer imi face mai mare placere sa le adun si sa ma imbat cu parfumul lor decat sa le mananc. Imi amintesc de copilarie, de cate fragute strangeam toata ziua, de cat bateam padurea-n lung si-n lat fara nici o frica.

Peste deal, dupa padure intr-un sat vecin cantece si voie buna la celebra sarbatoare de „Impanatul Boului Batin 2011”,  o traditie pastrata din mosi stramosi, care s-a conservat foarte bine.

Am avut un weekend foarte frumos si m-am intors azi la Cluj plina de energie, pregatita pentru o noua saptamana.

Voi ce preferati cirese sau capsuni?

Zece!

Zece ani! zece ani de cand m-am mutat in „vila asta de 5 stele”. Mult sau putin? Nu stiu. Trebuie sa-mi schimb buletinul anul asta, la toamna cand se numara bobocii.

Zece ani de stat in cutia asta! e mica dar e a mea. Aici toate lucrurile imi zambesc, fiecare coltisor are semnificatia lui, fiecare secret e foarte bine pastrat.

M-as muta maine de aici ca parca m-am saturat de zona asta, de zambetul asta, vreau un zambet mai frumos, poate intr-o zi am sa reusesc.

Intr-o zi o sa-mi zambeasca altceva si altcineva si cu siguranta ca in momentul in care as inchide usa in urma mea as plange. Am multe amitiri frumoase aici dar o sa le iau cu mine daca trebuie.

De ce „vila de 5 stele”? E doar o cutie dar pentru mine e vila. Stelele le-a primit pe parcurs. In ce constau? pai……eu, combina frigo, harnicuta si internetul. Eu sunt prima stea, eu le luminez pe celelalte.

Cred ca sunt putin nostalgica pentru ca in momentul in care m-am mutat aici nu m-am gandit niciodata ca o sa sarbatoresc 10 primaveri. Nu stiu cum au trecut, cred ca repede, asta e tot ce-mi amintesc.

Aici e acasa! Nu vreau sa-mi spun nici macar eu la multi ani. Acasa va fi mereu acolo unde o sa fiu eu si unde imi vor zambi toate lucrurile.

Oricum am baut un santal de cirese in seara asta  si am sarbatorit oarecum prin acest post aceste 10 primaveri.

Multumesc tuturor celor care mi-au urat azi un Happy 8 Martie day!

M-am intors!

E tarziu. E deja maine. 00.52 arata ceasul de pe monitor si eu inca nu dorm.
E luna plina, am vazut eu, dar nu cred ca asta e adevaraul motiv, sunt altele care nu ma lasa sa dorm. Vreau sa savurez in liniste ultimele momente din 2009, habar n-am cum a trecut anul asta, si nici multi altii inainte de 2009.
Nu o sa fac la ora asta o analiza; poate in zilele urmatoare o sa analizez anul 2009 si o sa ma gandesc ce as vrea sa ma astepte in anul tigrului 2010.
Acum vreau sa va spun ca m-am intors la realitatea mea, la viata mea de zi cu zi, la obiceiurile mele, la tot ce insemn eu.
Am fost acasa-acasa, unde parintisorii m-am tratat ca pe o printesa, n-am spalat nici o farfurie, am dormit, am mancat, am butonat tv-ul pana n-am mai putut, am povestit, m-am relaxat, am avut colindatori (cam putini cei drept, dar au fost), am fost la colindat, si cam asa a trecut Craciunul. A fost minunat, desi nu rezist sa stau foarte mult fara net, fara telefon, avem acolo un telefon, dar al meu nu are semnal si nu-i acelasi lucru. M-am deconectat de toti si de toate, dar mi-a lipsit munca, colegii, prietenii, netul, blogurile,  agitatia din oras si vila mea.
Iubesc Clujul! Intotdeauna cand sunt plecata mai multe zile din Cluj atunci cand ma intorc trag aer in piept si ma bucur ca respir aerul asta poluat.
Mosul nu m-a uitat nici pe mine, m-a gasit chiar si in fundul ala de lume, mi-a indeplinit destule dorinte. Multumesc Mosule!

Multumesc ca m-ati rasfoit zilele astea cat am lipsit, promit ca o sa citesc cat mai repede posibil  posturile scrise in lipsa mea si o sa ami scriu pana la sfarsituol anului si anul viitor iarasi.
O zi minunata!