Arhive pe etichete: conserva verde

Intamplare intrebacioasa!

Mergeam azi in oras cu busul, unul mai dragut decat conserva verde, si pe scaun langa mine se aseaza o tipa care vorbea la telefon. Eu cu gandurile mele, ea prinsa intr-o conversatie cu o prietena. Vorbeau din ce mi-am dat seama despre o alta prietena care e cu acelasi iubit de trei ani si anul viitor se marita. Nimic neobisnuit dar intrebarea ” ce trebuie sa aiba un barbat ca sa te mariti cu el? ” m-a facut sa-mi intorc privirea, noroc ca aveam ochelarii de soare pe nas si mi-am stapanit reactia de moment pentru ca vroiam sa-i raspund eu ironic ” multi bani in cont, evident”.

Pe cat de iritanta mi s-a parut intrebarea la inceput pe atat a inceput sa ma macine dupa ce am coborat din bus, sa ma faca sa-mi pun si eu aceasi intrebare si sa vad ce raspunsuri as da. Pe langa muschi, gel in par, bani in buzunar ar trebui:

– sa aiba multa dragoste pe care sa ti-o daruiasca

– sa te sustina orice s-ar intampla

– sa aiba rabdare

– sa te iubeasca neconditionat

– sa te respecte

– sa aiba grija de tine

– sa-ti inteleaga nevoile

– si multe altele, pentru ca nu vreau sa fiu foarte „deep”

V-ati pus vreodata intrebari de acest gen?

 

Simtul proprietatii!

Poate e o caracteristica de zodie sau o caracteristica a romanilor, nu stiu exact, cert e ca la mine acest simt este foarte bine dezvoltat e ca  si cum ar fi un al 11lea simt.

Cu ceva timp in urma participam la o discutie, sau mai bine zis eram si eu de fata, legata de simtul proprietatii. Se spunea despre romani ca au simtul proprietatii si ca restul Europei nu-l are. M-am gandit atunci sa intervin sa spun ca nu-i adevarat ca toti avem simtul proprietatii dar am tacut pentru ca eu am acest simt atat de bine dezvoltat incat argumentele mele ar fi fost in zadar spuse.

Se poate sa fie la mine si zodia care e una de pamant, una legata de casa si familie sau poate asa sunt eu.

Nu stiu voi cum sunteti dar eu am casa mea – nu neaparat ca si proprietate in acte ci ca si fapt. Acasa toate imi zambesc, acasa ma simt cel mai bine, chiar daca sunt singura, sunt in elementul meu. Acasa e acasa.

Apoi am acasa-acasa – aici e locul unde m-am nascut, e parte din sufletul meu, sunt parintii, sunt drumurile si cararile care le stiu ca si palma. In patul meu de acasa-acasa dorm la fel de bine ca si in cel de acasa.

Orasul meu- Clujul- n-as pleca niciodata de aici, iubesc orasul asta,cum sa ma mut? aici e viata mea, am atatea amintiri aici incat ma simt legata ca si cu lanturi de acest oras.

Strada mea- primarul inca nu stie dar poate ii fac o vizita si ma ajuta sa-i schimb numele, mi-a fost profesor in facultate asa ca ar putea sa-mi faca o favoare.

Statia mea – pai normal ca am statia mea, e statia in care cobor si urc. Toti o stiu de statia lui Lilly, bine cei de la RATUC nu stiu dar le-as putea propune sa inregistreze pe robot „urmeaza statia lui Lilly”.

Autobuzul meu- conserva verde care ma duce dimineata la servici e autobuzul meu, uneori vin si fetele cu autobuzul meu. Are multe scaune si incape multa lume chiar si pe cei de la Pata Rat ii las sa circule cu el. Stiu ca sunt de’treaba. 🙂

Sa mai continui? Cred ca e deajuns sa va dati seama de al 11lea simt al meu.

Sa nu credeti ca sunt asa de bogata pentru ca mai sunt lucruri care mi le-as dori in proprietatea mea: iubit, masina, copil…….etc

Voi cum sunteti? Ce proprietati detineti? Ce simturi aveti?

 

Caldura mare, mon cher!

E vara! Dar ati vazut si voi, ati si simtit.:)

Iubesc anotimpul asta, iubesc soarele si caldura, dar voi deja stiti asta.

Caldura mare la birou, luni m-am topit ca inghetata. Suport bine caldura, dar nu suport disconfortul care-l creeaza. Imi strica echilibrul. Curge apa pe mine, ajung sa fiu lipicioasa, mintea mea o ia razna, nu mai pot sa gandesc limpede, vorbesc mult. Consum energie mai multa si asta da si mai multa caldura. Dar parca nu ma pot abtine. Nu ma pot concentra, ma plang mereu, ii stresez si pe cei din jurul meu, ma transform treptat treptat intr-o nesuferita. Eu care iubesc caldura!

Visez cu ochii deschisi la adierea vantului, la o umbra deasa, la un aer proaspat care sa-mi racoreasca pielea. Ma trezesc cand suna telefonul si trebuie sa ma concentrez la ceea ce mi se spune, sa caut solutii, sa dau raspunsuri bune. E greu! Mult prea greu pentru mine.

Asa a trecut ziua de luni. Si m-am gandit la solutii, sa fac niste planuri pentru a imbunatati viata noastra la birou.

Avem un birou mare in care lejer am putea instala o piscina. Asa in mijlocului biroului. Sa plantam niste copaci, in ghivece, sa nu ne punem in cap Greenpeace-ul  iar aerul conditionat care oricum nu mai face fata la canicula si sare siguranta din 10 in 10 minute sa-l inlocuim cu niste negrii musculosi care sa ne faca vant cu niste frunze mari pe palmier. Mocheta de pe jos ar putea fi inlocuita cu usurinta cu nisip fin si auriu.

Butoiul de apa de la „fantana” sa-l inlocuim cu niste cocktailuri racoroase de fructe cu multa gheata. Masa de la pranz sa o inlocuim cu o inghetata rece si un pepene aburit scos de la congelator si sa continuam cu o balaceala in piscina.

Am uitat gata cu tinuta office, casual sau tinuta whatever, de azi purtam doar costume de baie, eventual un pareo, slapi, parul prins sau razvratit.

Si se schimba si programul de lucru. Ne trezim cand vrem, nu mai fugim dupa conserva verde care isi schimba programul si noi nici macar nu stim. Avem voie la cate pauze consideram ca sunt necesare pentru confortul nostru fizic si psihic.

Radioul amarat care ne furnizeaza muzica in surdina va fi inlocuit de un band. O sa cante cover-uri sau din repertoriul propriu. Daca cineva isi doreste gasim pe unu mic si negru care sa cante manele. Am si pile la capitolul asta, vecinii mei minunati.

Telefoanele vor fi inchise sau puse pe silence cat timp vom fi in pauza.

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite cu siguranta ca si munca se va face mai usor, printre pauze si distractie si eficienta va fi maxima.

Cine vrea sa lucreze cu mine?

PS: Sefii n-au voie sa beneficieze de asemenea tratamente. Pe ei trebuie sa curga toate apele 🙂