Arhive pe etichete: distractie

Leapsa despre…!

Am primit leapsa de la Nice. Sunt binevenite lepsele ca asa ne cunoastem si noi mai bine.

1. Cat de mult ai dormit ?

In fiecare noapte dorm, dar cel mai mult cred ca am dormit atunci cand aveam febra si eram bolnava 12-14 ore, ca in rest cam 7-8 ore de somn imi ajung.

2. Cat de mult ai stat afara fara sa ajungi acasa ?

Acasa sau in casa? Undeva tot am fost, nu-mi amintesc sa fi dormit pe afara. Maxim 24 de ore n-am intrat in casa.

3. Cat de mult ai stat treaz ?

Cred ca 48 de ore, mai mult nu rezist si asta in conditii de forta majora.

4. Cat de multe absente ai avut la scoala ?

Absente motivate sau nemotivate? Absente motivate am avut destule dar nu asa de multe incat sa intru la comisia de disciplina, iar absente nemotivate putine, doar atunci cand  mai chiuleam toata clasa de la ceva materii insuportabile.

5. Care a fost cea mai placuta vacanta a ta ?

Nu cred ca ma avut asa ceva, exceptie vacantele de vara din perioada cand eram in scoala generala, cand nu ma mai saturam de jocuri si distractii cu prietenii copilariei.

6. Inca mai tii legatura cu prietenii din copilarie ?

Da, sunt cativa cu care am o legatura mai stransa dar si altii cu care ma intalnesc mai rar, dar tot ma bucur cand ii revad.

7. In personalitatea ta de acum, mai pastrezi ceva din copilul de altadata ?

Da. Naivitatea, sufletul si emotia descoperirii de lucruri noi.

8. A existat o persoana anume care ti-a influentat viitorul ?

Cu siguranta ca in afara de ursitoare au fost si multe persoane care mi-au influientat viitorul, cariera, personalitatea.

9. Fiecare copil isi dorea sa aiba o anumita meserie, iti amintesti ce doreai sa devii ? Dar ce ai devenit ?

Am vrut sa fiu doctorita. Am ajuns asistenta medicala ( desi nu profesez)  si inginer.

10. Care e cea mai frumoasa amintire din copilarie ?

Nu stiu. Toate amintirile mele legate de copilarie sunt frumoase, fiecare amintire isi are farmecul ei. Le pastrez toate in suflet.

O replica care-mi vine acum in minte ” durerea mica este mai mare decat durerea mare”. Sa va explic: ma durea o masea cand am spus asta. Adica maseluta mea imi provoca o durere mult mai mare decat mi-a putut provoca o cicatrice de zeci de centimetri.

Leapsa o poate prelua cine vrea sa-si aminteasca de copilarie sau are chef sa raspunda la cateva intrebari. Sunteti invitatii mei.

Publicitate

Daca-i cu castig atunci sa concuram!

Vara. E timpul pentru  concediu! Dar, inca timpul meu n-a venit! Vine abia in august.

E timpul pentru distractie. Asa ne-au propus si cei de la Play Point. Cum vor ei sa ne distram? Pai …participam la concurs, castigam un weekend minunat in Bulgaria si e gata distractia. PETREC, DECI EXIST!

Dar inainte sa ne distram noi trebuie sa-i distram pe ei, povestind o istorioara amuzanta, haioasa, dureroasa sau de suflet.

Revelion 2000. Locatia:  Cabana Marisel, jud. Cluj.

Impreuna cu gasca de prieteni care o aveam atunci am hotarat sa facem revelionul la munte. O prietena avea cheiile de la o cabana. Cabana unor prieteni de familie care erau plecati prin strainataturi, care era utilata cu tot ce aveai nevoie pentru a petrece cateva zile.

Fiind o cabana mare fiecare s-a gandit sa mai aduca pe cineva cu el: var, vara, prieten, prietena, sa fim o gasca mare, si sa nu-i lasam singuri pe cei care nu aveau alte optiuni. Si… ne-am adunat vreo 15 persoane.

Am ajuns cu mare greu acolo in 30 decembrie. Un frig de crapau pietrele. Zapada nu prea era dar frig cat cuprinde.

Cabana avea un nivel si mansarda. La primul nivel erau doua camere, baie si o bucatarie, iar la mansarda era un hol si un dormitor imens, cu 10 paturi.

Mansarda era legata de nivel printr-o scara interioara din lemn, care scartia cand urcai pe ea.

In camerele de la primul nivel erau sobe de teracota iar in mansarda era o sobita mica, din metal, care incalzea foarte bine, dar peretii erau din lemn, neizolati si in momentul in care se stingea focul era frig.

Cabana fiind nelocuita cum am ajuns am incercat sa facem caldura. Foc cu lemne. Aprindem focul in soba si iese un fum de nu ne vedeam unii pe altii. L-am stins, am incercat si in celelalte camere, fum cat cuprinde, frig si nici o sansa sa facem caldura.

Intr-un final dupa multe incercari singurul loc care se putea incalzi fara sa fim afumati era dormitorul din mansarda. Nu va spun ca am luat jos si cosul de pe cabana sa vedem daca nu cumva e infundat. Munca, nu gluma!

Nici lemnele nu ne-au prea ajutat, ca erau verzi, dar am gasit la cabana de langa lemne uscate si ne-am servit de acolo fara menajamente. Nu eram decat noi pe acolo. Noi, frigul, padurea si muntele.

Dupa cateva ore de chinuiala, carat bagaje, integrat in peisaj, instalat muzica si alte nebuneli ne-a apucat foamea. Am desfacut bagajele, am scos mancarea, bautura, si……….sa cante muzica, sa danseze fetele. Asta a fost sloganul revelionului 2000.

Distractia s-a incins repede, noi ne-am destins, radeam, dansam, destrabalare la maxim. Eram la munte, dornici de distractie.

Deja uitasem de frig, de incercariile de a aprinde focul, de fumul care ne-a strapuns narile cu cateva ore in urma.

Evident ca dupa vreo 4-5 ore de zbataiala ne-a apucat iar foamea. Noi, fetele trebuia ne ocupam de acest aspect, asa ca am coborat in bucatarie sa facem cateva sandwichuri. Dansam, cantam, faceam sandwichiuri cand deodata auzim o bubuitura mare. Ferestrele s-au cutremurat, usa s-a trantit, muzica s-a oprit, liniste totala.

Initial am crezut ca cineva a pasit pe langa scara si a aterizat de la etaj. Cum alcoolul alerga prin venele tuturor, orice era posibil. Dar cand am iesit din bucatarie un fum negru invadase toata cabana. Deja ne speriasem, am luat foc?A patit cineva ceva? Ce s-a intamplat?

Toti au coborat de la mansarda, radeau si se ascundeau de fum. Baietii, minunatii, au aruncat benzina in foc. Cum sobita era mica si noi eram incalziti de la bautura si dans, la un moment dat focul s-a stins. Ei au incercat sa-l aprinda si au aruncat o sticla de benzina pe foc. Tavanul cabanei era la 30 de centimetri de sobita. Am avut noroc ca a fost doar  o bubuitura si n-a luat cabana foc si la fel si noi.

A fost un revelion cu multe patenii, cu multa distractie, cu rasete si plansete, cu certuri si tot tacamul. Adrenalina la maxim!

Important e ca ne-am distrat, ne-am intors sanatosi acasa si ne amintim cu drag de revelion 2000.

Ca sa castigi trebuie sa participi! 😉

Detalii gasiti si la Croco.


Ultima suta de metri!

Decembrie 2009. Nici nu stiu cum a trecut anul, dar cert e ca a trecut, chiar daca eu imi amintesc doar franturi.
Acum suntem pe ultima suta de metri. Luna decembrie mereu zbora, mereu e cea mai agitata luna din tot anul. Incepe cu ziua Romaniei si se termina cu Revelionul,  as zice ca e o luna a distractiei, dar chiar daca este distractie eu simt doar agitatia. In special acum inainte de Craciun cand ma stradui sa las toate lucrurile in ordine, sa platesc facturi, sa mai cumpar ce mai am nevoie, sa ramana vila mea curata si ordonata.
Joi o sa plec si eu acasa- acasa,  sper sa scapam de ger, sa fie drumul ok, sa ajung si eu sa ma integrez in peisajul mirific de iarna din varful dealului.
Dar pana joi mai am doua zile agitate si la job si in rest si sper sa reusesc sa fac tot ca mi-am propus, chiar daca presimt ca o sa ajung acasa-acasa superobosita si tot ce o sa vreau e sa dorm. Dar, o sa-mi revin repede, o sa ajung chiar sa ma si plictisesc fara net si fara bloguri.
Am impodobit bradutul si il astept pe Mos Craciun.
Daca vreti sa-l ajutati pe Mosu sa-mi aduca si un iphone dati click aici. Multumesc!