Arhive pe etichete: fructe

Seara de toamna!

Desi ma incapatanez sa cant zilnic melodia „Margaretei Paslaru – lasa-mi toamna pomii verzi”

observ ca si in gradina noastra mesteacanul si-a schimbat in galben culoarea frunzelor, iar celelalte plante decorative isi schimba culoarea in aramiu pe zi ce trece. Si padurea isi schimba haina, doar cativa trandafiri din gradina se incapataneaza sa ramana infloriti. Putina viata trebuie sa mai fie.

E toamna! Imi place mirosul toamnei, il asociez cu mirosul strugurilor de casa, cu mirosul fructelor coapte, cu mirosul mustului, cu mirosul recoltei generoase.

Imi place toamna la amiaza cand razele soarelui sunt calde si iti dau un sentiment de bine, in schimb dimineata si seara nu-mi mai place sa ies. Dimineata sunt nevoita ca trebuie sa merg la job dar seara numai daca e musai imi scot nasul afara. Prefer sa stau in casa la caldura. Da, am pornit centrala pentru ca nu imi place sa fie frig in casa, imi place sa fie caldut si confortabil.

In ultimele seri am fost nevoita sa stau mai mult singura si colac peste pupaza antena digi care o avem nu mai functioneaza asa ca stau cu laptopul in brate si bantui online-ul.

Mai citesc o stire, un blog, o informatie dar ma plictisesc repede. Ascult muzica, caut melodii vechi pe youtube, pierd vremea in fel si chip. Problema e ca mi se face somn foarte repede si pe la 10, 10 si ceva cad secerata. Si dimineata la 6 cand suna ceasul nu m-as da dusa din pat.

Vara asa energie am cand ma trezesc si vad lumina afara, soarele cum rasare,simt racoarea diminetii si vreau sa ies din casa sa imbatisez ziua ce abia incepe; dar toamna si iarna cand vad ca-i intuneric afara m-as intoarce pe cealalta parte si as motai la caldura pana tarziu.

Voi cum va petreceti serile de toamna?

Rontanele!

Nu stiu la voi cum e, dar in jurul meu tot mai multe persoane sunt la dieta, fete ambitioase pe care le admir, sincer, care vor sa intampine vara cu siluete perfecte. In aceasta iarna si mie mi-a mers destul de bine, fara dureri de stomac si alte probleme digestive astfel incat mi-am adaugat cateva kilograme bune de care as vrea sa scap dar nu sunt inca destul de ambitioasa sa iau masuri.

Marea problema la mine sunt dulciurile, efectiv sunt hipnotizata de orice are gust dulce si simt nevoia de a manca ceva dulce zilnic. Pe langa asta tot timpul as rontai ceva: pufuleti,pufarini, covrigi buzoieni, seminte de tot felul, fructe si dulciuri.

La job printre telefoane, mailuri si munca rontanelele sunt nelipsite. Nu stiu cum alte fete pot combate aceste pofte sau foamea cu un pahar de apa, eu ma simt neputincioasa, nu ma pot amagi cu un pahar de apa ca mi-e si mai foame si chiar foarte rau.

As vrea totusi sa-mi schimb acest stil de viata pentru ca vad ca e foarte daunator siluetei mele si daca sunt ignoranta o sa ajung sa-mi para rau de aceea dorinta mea este sa-mi fixez un orar strict de 3 mese pe zi si maxim 3 gustari, sa scap de rontanele si sa reduc drastic dulciurile.

Voi aveti obiceiul de a rontai? Ce rontanele sanatoase recomandati?

Simti…?

Ne vine sau nu sa credem e sfarsit de an 2012, luna decembrie intotdeauna e cea mai scurta luna din an chiar daca are 31 zile, viteza cu care trece e peste masura perceptiei noastre. E cea mai animata luna din an, zilele scurte, noptile lungi, frigul de afara, luminile de pe strazi, stralucirea hainelor de sarbatoare in care e imbracat orasul ne face sa simtim pe sira spinarii fiorul bucuriei. E luna bucuriei si a cadourilor.

Febra cumparaturilor, stressul cadourilor, agitatia, viteza cu care trec zilele de multe ori e obositoare si ne alunga bucuria pe care ar trebui sa o simtim.

Ieri la job am fixat radioul pe Napoca Fm si in linistea animata doar de clickuri si zgomotul tastelor am ascultat colinzi si cantece de Craciun. Ne-am trezit dintr-o data ca parca incepem sa intram in spiritul Craciunului mai ales ca a aparut asa razlet si cate-un fulg de zapada.

Fiind atmosfera propice am inceput sa discutam despre retete de prajituri si meniul pentru Craciun. Nu stiu in birourile voastre cum e dar la noi subiectul preferat este mancarea, putem vorbi la nesfarsit si tot nu ne saturam, mereu gasim acest subiect interesant desi il abordam aproape zilnic.

Am hotarat sa pastram traditia si sa ne facem mici cadouri de Mos Nicolae care constau in dulciuri si fructe, ne bucuram mai ceva decat copiii cand gasim biroul plin de ciocolatele, fructe sau decoratii de Craciun. Le savuram pe fiecare cu pofta cu care savuram ceva dulce in copilarie.

Bradul inca nu l-am impodobit dar poate maine ne permite timpul si il impodobim, avem doar o decoratiune pe usa si cateva decoratii pe geam dar urmeaza sa facem  biroul un loc in care sa simtim bucuria sarbatorilor, ca tot stam mult pe acolo.

Cam asa ne-am indus noi bucuria sarbatorilor, asa am intrat in spiritul Craciunului si sunt sigura ca aceste sentimente se vor intensifica odata cu venirea lui Mos Nicolae si impodobirea bradului.

Voi ce faceti ca sa simtiti atmosfera specifica Craciunului si a Sarbatorilor de iarna?

 

 

 

Capsuni!

Am trecut azi prin piata si mirosul de capsuni m-a ademenit instant. Simteam cum papilele mele gustative sunt pregatite sa guste aroma acestor fructe. Pofta a survenit instant.De multe ori sunt fermecata de acest miros si cand ii gust raman dezamagita dar mirosul face toti banii.

Mereu am considerat aceste fructe trufandale, mirosul si felul cum arata te fac sa-i cumperi si sa-i mananci. Au multe vitamine si minerale, asa ca merita sa ne bucuram de ei in sezon desi inca au un pret foarte mare.

Cei care i-am luat eu au fost dulce – acrisori cu un miros imbatator, care mi-a umplut casa de savoare.

Sub ce forma va place sa-i savurati? Simpli ca pe niste fructe? Cu frisca? Cu spuma de albus? Cu zahar? sau trasi in ciocolata?

Sper ca nu avem gravide pe aici si nici pofticiosi foarte mari! (nu mai mari decat mine)

Papa lapte!

Nici o zi fara lapte! e sloganul meu de vre-un an de zile. Incerc sa am o dieta echilibrata, nu doar bazata pe carnita si dulciuri (astea sunt favorite) ci si bazata pe lactate, fructe si legume.

Nu sunt fan branzeturi, as putea tari si fara branzeturi dar sunt fan lapte. Sunt doar cateva feluri de branza pe care le prefer si asta nu tot timpul, daca e sa aleg intre lapte si branza clar aleg laptele. Imi place foarte mult si ciocolata care are gust de lapte si inghetata la fel.

Desigur mai sunt si alte preparate din lapte gen iaurturi, sana, lapte batut, smantana etc. Prefer iaurtul cu fructe si dulce, mai mult pe post de desert. Vara in schimb prefer sana ca mi se pare foarte racoritoare si usoara intr-o zi torida de vara.

Cel mai mult laptele il beau cu cereale, dimineata la micul dejun sau seara inainte de culcare beau o cana de lapte caldut, pentru ca ma relaxeaza si ma linisteste sau chiar mananc un bol de cereale cu lapte.

Voi beti lapte?

Fiind copil paduri cutreieram!

Nacuta intr-o zona de deal, cu campuri inverzite si paduri frumoase atunci cand eram copil cutreieram toata ziua padurile dupa viorele si flori de paste primavara, dupa ciuperci si fragi vara, dupa mure si zmeura toamna, sau doar asa in plimbare iarna,in duminici si sarbatori.
Padurea si dealurile pentru noi copiii satului era ca si parcurile sau alte locuri de distractie pentru copiii orasului.
Toate acestea mi se pareau normale, faceau parte din peisaj, mie mi se parea foarte interesant sa vad un parc sau un lac, sa stau toata ziua la tv urmarind filme, in special dupa revolutie sau sa gust din viata de oras.
Avand rude pe la Bucuresti acestia atunci cand ajungeau in vacanta sau concediu la noi cutreierau padurile si dealurile, isi umpleau plamanii de aer curat si proaspat de padure, culegeau plante pentru ceaiuri, se bucurau de libertatea oferita de viata la tara si de toate minunatiile oferite de natura.
Mie mi se pareau ciudati ca nu vor sa leneveasca uitandu-se la tv si ca vor sa cutreiere toata ziua dealurile, sa strige ca sa auda ecoul facut de padure , sa se joace cu animalele din curte, sa bea lapte de la stana, sau proaspat muls de la vacute.
Intr-un an au sosit la noi  o verisoara cu sotul si copilul de 7 ani chiar la ora la care mama mulgea vaca in poiata. Acesta fiind nascut si crescut printre asfalt uri in momentul in care a vazut ca mama mulge vacuta a exclamat” mama te rog sa vi sa vezi cum matusa chinuie vacuta!”, el asta credea ca face, pentru el laptele era de la magazin nu de la vacuta. Evident ca noi am ras de el neintelegand ca pentru el era o noutate. Nu va spun ca urmatoarele zile care le-a petrecut la noi a stat alaturi de vitelus in poiata si alaturi de purcelusi in cotet. Mergea pana in gradina aducea putina iarba si le dadea sa manance. era foarte incantat, nu-I venea sa credea ca a ajuns sa hraneasca animale. Evident ca si vitelusul s-a imprietenit cu el si cum il lasa singur cum incepea sa planga si mugea pana se intorcea iarasi langa el.
A plecat de la noi plangand si asteptand cu mare interes urmatoarea vara sa se reintoarca la libertatea care o oferea viata la tara.
Ei se bucurau ca pot manca fructe si legume proaspete direct din gradina care au un gust deosebit, ascultau trilul pasarilor, se bucurau de ploile calde de vara, de tunete si fulgere.
Am inteles asta mult mai tarziu, cand am ajuns si eu sa locuiesc la oras, cand am inlocuit dealul cu parcul, fructele si legumele proaspete de gradina cu cele din hypermarcheturi.
Fiind copil nu am inteles asta. Mi se parea ca toate astea mi se cuvin, nu puteam sa apreciez ca defapt sunt niste daruri imense de care nu toata lumea beneficiaza.
Intotdeauna ne dorim ceea ce noi nu avem, apreciem ceva atunci cand pierdem, ne dorim mereu ceea ce au altii, nu stim sa ne bucuram de ceea ce avem noi.
Post inspirat de la Dragos.

Niste poze de acasa-acasa: