Arhive pe etichete: oboseala

Tabloul negrisorului!

Nu are rost sa ma plang acum ci sa ma bucur ca am reusit sa trec pentru doua saptamani grele si stressante la job. Bine ca am supravietuit!

De cand ma stiu mi-a placut sa muncesc, nu m-as vedea casnica, chiar daca munca oboseste, streseaza si e grea tot pe ea o aleg.

Cugetam eu zilele acestea si ma gandeam asa:

– suna ceasul dimineata devreme, ti-s ochii lipiti de somn dar iti aduni puterile si te ridici din pat, te pregatesti si mergi la job. Acolo probleme peste probleme, uiti sau nu ai timp sa mananci decat pe fuga, de baut 2 litri de apa nici nu poate fi vorba, cand te ridici sa mergi la baie sigur suna telefonul sau primesti un mail si strangi in continuare, si intr-un final cand pusca vezica te mobilizezi si tu.

– nu apuci sa-ti suni sotul/iubitul si daca te suna il repezesti si ii spui ca-l suni mai tarziu ca ai o problema urgenta de rezolvat si uiti sa-l suni.

– trebuie sa-ti programezi rezolvarea problemelor dupa orele de servici dar statul peste program te face sa mai amani de cateva ori rezolvarea problemelor tale personale

– ajungi acasa cu cearcane adanci, ochi obositi, picioare umflate si nici nu-ti mai simti coloana de durere

– nu mai ai chef de nimeni si nimic, vrei doar liniste

– seara cand te pui in pat si faci analiza zilei ce s-a terminat ar trebui sa zambesti ca ai reusit sa rezolvi toate problemele de servici si te bucuri ca ai facut multi bani pentru patronii tai. Dar sanatatea si bunastarea ta?

Acesta e tablolul fiecarui angajat, asa e cand esti negrosor pe plantatie.

Un weekend minunat!

Craciun, iar!

Daca totul este ciclic, uite ca am ajuns iarasi in perioada Craciunului. Pe ultima suta de metri as putea spune. Nu stiu daca noi adultii reusim sa simtim in suflet, ca un copil aceasta sarbatoare desi sunt sigura ca ne straduim si incercam pe cat este posibil sa nu ne lasam coplestit de probleme ci sa vedem Craciunul prin ochii de copil, sa ne bucuram si sa facem sa ne vibreze sufletul.

In ajutorul nostru vin podoabele care imbraca orasul, zapada care se asterne pejos, Mosul si spiridusii care ne ajuta in alegerea cadourilor.

In fiecare an alergatura dinaintea Craciunului imi transmite o stare de agitatie, abia astept sa treaca, sa vina Craciunul, sa ma relaxez, sa stau alaturi de familie, sa mancam bunaciuni, sa ne bucuram de aceaste sarbatori frumoase.

Stateam si ma gandeam care a fost cel mai frumos Craciun petrecut vreodata? Si mi-am dat seama ca toate au fost aproximativ la fel, acelasi cadru- familia, bunaciunile traditionale, pe ici pe colo cu mici schimbari, colindatul din casa in casa in copilarie si adolescenta, asteptatul colindatorilor acum, impodobitul bradului, lenevitul, bucuria cadourilor, mesajele si urarile de sarbatoare. Nu as schimba asta, nu ma vad altundeva de sarbatoarea Craciunului decat acasa.

Care e cel mai frumos Craciun petrecut vreodata? Care este locatia de vis unde ati vrea sa va petreceti Craciunul? Care e felul preferat de macare care nu va lipseste de pe masa?

Vara in carusel!

Vara cand toata lumea e in vacanta sau in concediu viata ar trebui sa fie mai usoara, munca mai lejera, problemele mai putine, distractia mai multa, relaxarea pe masura.Dar nu e asa! Vorba aia ” realitatea e mai mica si rasturnata”. Cel putin despre mine pot sa spun ca am impresia ca sunt intr-un carusel, cand sus cand jos,  abia am timp sa iau cate-o gura de oxigen si in rest doar tipete de bucurie sau tristete. Adrenalina e la maximum in aceasta perioada.

Am observat ca munca de birou oboseste mult mai tare decat cea fizica, nu zic ca-i usor sa prestezi munca fizica la 40 de grade cand apa curge pe tine, soarele te bate in cap, si mintea o ia razna de la disconfortul termic dar cu toate acestea atunci cand factorul numit canicula e indepartat, ajungi acasa si faci un dush, mananci ceva si rapid iti revi.

Stressul si oboseala psihica care o acumulezi la birou greu o indepartezi, ai nevoie de relaxare, de plimbari, de somn, de munca fizica, de energizante pentru ca energia consumata e mare. Si atunci cand te pui in pat nu poti adormi pentru ca ai creierul activ, si chiar daca dormi mintea nu se odihneste, mereu lucreaza, proceseaza informatii, si te trezesti mai obosit decat erai cu  6 ore in urma si asa ajungi sa cronicizezi oboseala, sa simti ca viata ta se desfasoara intr-un carusel, unde mereu trebuie sa fii atent sa nu-ti scape ceva.

Dar parca oboseala si stressul nu te doboara asa de usor atunci cand ai o atitudine pozitiva, cand in viata ta se intampla lucruri frumoase, cand esti inconjurat de energie pozitiva. In asemenea conditii parca poti trece mai usor peste stress si mici neplaceri.

In schimb atunci cand ai probleme, cand te framanti, cand ai pietre pe suflet, stressul si oboseala psihica te pun la pamant. Am vazut ca sunt destul de rezistenta la astfel de conditii, dar ma resimt. Poate ca nu mai am nici energia de la 20 de ani desi n-as recunoaste asa ceva dar nu e cazul sa cedez. Deviza e ceva de genul ” si dai si lupta”.

Sunt perioade mai grele, mai stressante care te epuizeaza usor dar acestea in general alterneaza  cu perioade mai usoare ca sa poti sa-ti refaci fortele, sa te pregatesti pentru urmatoarea runda. Optimismul ajuta, stiu!

Ce nu ne omoara ne face mai puternici!

Ce va epuizeaza mai repede: munca fizica sau cea intelectuala? Cum este vara pentru voi: relaxanta sau epuizanta?

Cat la suta?

Suna ceasul dimineata, te trezesti bezmetic, constientizezi ca-i luni si te pregatesti sa pleci spre munca. Te impiedici in toate lucrurile incercand sa reusesti sa iesi la timp din casa, ca nu vrei sa intarzii chiar de luni. Toata lumea cunoaste entuziasmul si sentimentul care te incearca luni dimineata.

Trece ziua, ajungi acasa, tarziu evident pentru ca poate ai stat peste program, ai fost in n locuri sa rezolvi x probleme, asta in cel mai fericit caz, sau doar ai batut drumul degeaba. Ajungi acasa tarziu, rupt de foame si oboseala, mananci ceva, fac un dush butonezi putin tv-ul macar rubrica meteo sa o vezi, apoi te invarti putin prin casa, iti citesti mailurie, vorbesti la telefon si realizezi ca a trecut demult ora de culcare. Te mobilizezi sa adormi repede stiind ca dimineata iar iti urla alarma cu noaptea-n cap.

Si uite asa trece si ziua de marti, parca trasa la indigo cu ziua de luni, si te trezesti miercuri cu gandul spre vineri, si zboara si ziua de miercuri tot in acealasi ritm alert, si cand auzi joi dimineata alarma iti vine sa iei telefonul sa suni la job sa zici ca esti bolnav. Esti bolnav doar la gandul ca iarasi alergi de colo colo, ca mintea ta trebuie sa dea solutii imediate, ca trebuie sa rezolvi y probleme  aparute in mai putin de 1 minut, ca trebuie sa fi mai eficient, sa nu mai trebuiasca sa stai peste program la job. Si seara cand ajungi acasa nu-ti doresti decat liniste si sa dormi.

Si e vineri. Si parca prinzi curaj, stii ca trece ziua si e weekend. In sfarsit chiar daca stai 12 ore la munca seara e doar a ta, nu te mai streseaza nici alarma de a doua zi, nici gandul ca poate n-ai trimis x mail, nici dorinta de a fi mai bun.

E doar timpul tau, in sfarsit traiesti pentru tine. Acum ai timp si de viata persoanala, poti sa te rasfeti gatind, plimbandu-te, iesind cu prietenii, mancand nesanatos in oras, tragandu-ti picioarele pe strazi si admirand peisajele.

Si dai nas in nas cu studentii si te gandesti ca si tu ai fost student si aveai viata personala, ca stateai la taclale la un suc ore in sir, ca nu se intampla nici o tragedie cand chiuleai de la cursul de igiena la care oricum dormeai doar ca dadeai impresia ca esti treaz sau visai peste mari si tari si auzeai doar in surdina glasul cuiva care oricum nu te putea trezi din visare.

Si-ti doresti sa mai fi si tu macar odata asa, sa traiesti pentru tine, sa ai viata personala si in timpul saptamanii dar….te trezesti cand dai cu capul de stalp si te intrebi cat la suta e viata personala si cat la suta e munca, stress, nervi, agitatie?

Voi cand va traiti viata? in weekend sau tot timpul?

Lupta cu Mos Ene!

Casc! Sunt o cascata! O sa mi se rupa maxilarul de la atatea extensii.

In fiecarea dimineata in momentul in care suna alarma de trezire, as dormi in continuare, incerc sa gasesc ceva la TV care sa ma trezeasca, sa nu adorm iarasi si sa fiu intarziata la job. De cand muncesc mi s-a intamplat de doua ori sa nu aud alarma si sa dorm bine merci pana imi suna ceasul biologic.

 Cu greu ma dau jos din pat si umblu prin casa ca teleghidata incercand sa ma incadrez in timpul alocat pregatirii de dimineata.

Seara in schimb mereu imi gasesc ceva de facut, nu vreau sa merg la somn devreme, vreau sa fac cat mai multe lucruri, chiar daca uneori nu fac altceva decat va citesc sau comentez. Ma gandesc ca nu vreau sa-mi dorm viata, vreau sa o traiesc cat mai mult. Drept razbunare toata trairea asta se rasfrange asupra mea dimineata cand ochii imi sunt lipiti de somn si lenea ma tine prizioniera in pat.

Cel mai mult ma enerveaza faptul ca in weekend ma trezesc la 7, ceasul biologic tot suna chiar daca am program liber ales. Si incerc sa adorm iarasi, sa dorm pana la 9 macar, fara nici un succes. Si culmea nici ochii nu-mi sunt lipiti, nici lenea nu ma tine prizoniera, sunt fresh pentru o noua zi. Cei drept uneori sambata si duminica imi permit luxul sa dorm la pranz, sa mai recuperez din oboseala acumulata.

Oboseala asta cronica e accentuata si de vremea din ultima perioada, de nori si ploaie. Cum sa te ridici din pat si sa mergi la job cand afara toarna cu galeata si-i frig? Nu-i mai bine in pat? Sau sa-ti cada ochii de somn incercand sa muncesti, sa nu te poti intinde, sa stai atintit pe scaun si sa astept ora de plecare acasa? Tot mai bine e sa te trezesti devreme dar sa ai program liber ales.

Voi cum alungati cascatul si somnul?

De ce toate zilele de sambata sunt grele?

Oboseala crunta!

Oboseala crunta! Am crezut ca vine vara si lucrurile se vor mai aseza dar se pare ca asta a ramas la nivel de dorinta doar. Am ajuns deja la o oboseala cronica, la faza in care abia adorm seara de oboseala si dimineata ma trezesc devreme pentru ca suna ceasul biologic.

Am incercat sa caut tot felul de metode de relaxare ca sa pot sa-mi reincarc bateriile, sa pot in ziua urmatoare sa fiu fresh si gata de lupta.

Baia fierbinte – cu spumant sau fara, statul minim o jumatate de ora in apa ma face sa-mi relaxez toti muschii, gandurile imi zburda departe, tot corpul se relaxeaza si apoi imi da senzatia „de fulg”.

Masajul cu ulei de bebe – cred ca e cea mai eficienta metoda de relaxare pentru mine. Imediat dupa o baie fierbinte aplicarea de ulei pe tot corpul si masajul efectiv detensoneaza toti muschii si apoi adormi ca un bebelus.

Muzica – alegerea unor melodii relaxante, in general muzica clasica imi poarta gandurile pe cele mai frumoase plaje sau in cele mai exclusiviste locuri.

Rasul – starea euforica ajuta foarte mult, decongestioneaza toti muschii fetei, ma  face sa uit de orice problema.

Shoppingul – se stie ca e o metoda de relaxare eficienta pentru femeie.Un articol vestimentar cumparat ne face sa ne simtim foarte bine.

Plimbarea – e buna atunci cand esti obosit psihic, mersul prin natura sau chiar pe strazi te ajuta sa scapi de stress. Ajungi sa te doara picioarele dar psihicul se relaxeaza.

Sportul – miscarea in general iti ofera un tonus mai bun, si mai multa  energie. Combinatia dintre oboseala psihica si cea fizica nu-i cea mai buna reteta, relaxeaza psihicul dar fizicul pana la urma cedeaza.

Cu siguranta ca sunt foarte multe metode de relaxare, foarte multe moduri de a-ti incarca bateriile de aceea astept alte sugestii.

Hai ca vine weekendul!

Miss u!

V-am dus lipsa. Voi mie? Si eu voua.

La sfarsit de 2010 si inceput de 2011 singura dorinta care am avut-o a fost sa ma odihnesc si sa ma relaxez. Dar n-am prea reusit, in doua zile nu poti face mare lucru. Stiti voi cu doua flori nu se face primavara.

De luni iar la job, fa una, fa alta, zile pline, si obositoare. Oboseala acumulata in ultimele luni inca sta ca o povara pe umerii mei.

Stiam eu o vorba „cui pe cui se scoate” si am aplicat-o.  Daca tot sunt obosita de ce sa nu ma mai obosesc putin. Poate imi trece.

De vineri am inceput inventarul anual. Nu stiu la ce va ganditi voi cand auziti cuvatul inventar dar vreau sa va spun doar atat: munca multa. Asta a fost cel mai greu inventar de pana acum.

Vineri am stat 12 ore la job, sambata am stat 13 ore iar duminica 7 ore. Nu cred ca m-am exprimat bine, n-am stat am muncit pe branci. Probabil ca asta a fost un fel de razbunare a colegilor.

Vineri am rabdat frig la greu numarand toata marfa, apoi sambata a urmat introducerea de date in sistemul informatic, dupa ce stai 13 ore in fata calculatorului vezi numai cifre, iti fuge imaginea si rezultatul e dezumanizator. Eram ca o stafie aseara. Nici sa mananc n-am putut cand am ajuns acasa. Am facut o baie relaxanta si somn.

N-am deschis calculatorul deloc, noroc cu telefonul mobil ca pot citi cate-un mesaj sau un comentariu. Am observat ca doar atunci cand sunt bolnava bolnava sau superrrobositanu-mi arde de blog si nici alte cele.

Azi s-a terminat de verificat date si de introdus informatic si apoi  s-au facut reverificari si rereverificari.

Concluzia e ca v-am dus lipsa, ca nu cui pe cui se scoate, ca inca duc povara oboselii pe umeri dar vad asa o luminita la capatul tunelului, adica weekendul urmator cand doar o sa dorm.

Pana atunci, vorba cuiva, punct si de la capat.

Voi ce faceti?