Arhive pe etichete: parinti

Masa in familie!

Aveam cativa anisori si ma trezeam dimineata la ora 6-7 pentru a lua micul dejun impreuna cu tata. Ma lua la el in brate, ma aseza pe genunchii lui, imi facea miezisori si ma lasa sa mananc tot ce era mai bun din farfuria lui. Astfel petreceam si eu timp cu el pentru ca era plecat toata ziua si uneori adormeam seara inainte sa ajunga el acasa.

Seara la cina ne asezam toti la masa, povesteam cum a fost la scoala in ziua respectiva, povesteau si parintii ce au facut peste zi si astfel petreceam timp de calitate impreuna cu familia.

Chiar si mai tarziu cand eu eram plecata la liceu si mergeam in weekend acasa ai mei ma asteptau cu masa pusa si mancam toti impreuna. Povesteam verzi si uscate si ne umpleam burtile cu bunatatile facute de catre mama. Nu mai zic de masa de duminica pentru ca asta era sfanta,  mergeam la Biserica si apoi ne asezam toti la masa.

Atunci cand aveam musafiri mama intotdeauna ne aseza la masa alaturi de ei si eram primii la care ne punea in farfurie, nu ne trimitea la joaca doar ca sa-si faca ei de cap.

La Cluj stateam singura si nu puteam sa mananc in bucatarie, imi duceam tava cu mancare in camera, ma asezam in fata tv-ului sau a calculatorului si mancam. Asa aveam impresia ca nu eram singura.

Asa sunt si acum, consider ca masa e foarte importanta, pe cat posibil incerc sa mancam impreuna, desigur asta se intampla mai des in weekend si seara. Daca eu ajung acasa moarta de foame si nu-l mai pot astepta pe sot sa mancam impreuna atunci cand ajunge el acasa ma asez cu el la masa si povestim ce am facut in ziua respectiva, petrecem timp impreuna.

Consider masa ca pe ceva ce ne leaga, ceva ce ne apropie, si da consider ca dragostea trece prin stomac si ca stand la aceeasi masa si savurand anumite bucate defapt ne legam si mai mult unul de celalalt, cimentam relatia care o avem.

Voi obisnuiti sa stati cu familia la masa? Va place sa luati masa alaturi de cei dragi? Simtiti ca asta va apropie ca si cuplu sau familie?

Neschimbati!

– Alo!

– Da, mama! Saru’mana!

– Serus! ce faci? ai ajuns acasa?

– Daaaa, bla bla bla….Voi ce faceti?

– Ne uitam la tv, dar numai mitinguri pe toate canalele. Si la Cluj se face miting?

– Da. si clujenii au iesit in strada sa protesteze

– Auzi! sa nu te puna Dumnezeu sa te duci  si tu. Sa nu ai minte deaia!

– Dar de ce sa nu ma duc mama?

– Da’ ce ? tu n- ai vazut ce balamuc e acolo?

– Ce balamuc? lumea protesteaza  si jandarmii vegheaza.

– Tu vrei sa te aresteze? sa port si griji delea? Acolo e plin de suporteri si oameni agresivi. Vrei sa te bata?

– Daca vrei poti sa te uiti la tv sa vezi, iti ajunge atata, la ce vrei scandal? sa rabzi frig la miting? sa te imbolnavesti?

….

Copiii sunt cei mai importanti pentru parinti, chiar daca acesti copii au o anumita varsta, pentru ei tot copii raman, tot poarta diverse griji, tot se ingrijoreaza si vegheaza asupra lor, vor sa-i apare, sa nu-i atinga nici macar un fir de praf.

Imi iubesc parintii pentru toata grija care mi-o poarta zi de zi chiar daca sunt constienti ca-s destul de mare sa iau hotarari, sa fac alegeri, sa-mi guvernez propria viata, sa traiesc asa cum consider eu ca e bine.

Ei mereu vor fi in spatele cortinei, vor veghea asupra mea, vor incerca din toate puterile sa ma apere mereu de orice este rau sau imi poate face rau.

Imi doresc sa raman mereu un copil pentru ei, sa ma resfete si sa ma iubeasca pentru toate toate esecurile si realizarile mele.

Va iubesc!