Arhive pe etichete: rutina

Altfel de rutina!

Cred ca orice ar face omul in viata tot ajunge la o rutina. Cand mergeam la job aveam o rutina acum la jobul de mama tot am ajuns la rutina. Se pare ca nu scap nicicum.

Ma gandeam zilele trecute ca daca nu am avea copilul ne-am plictisi maxim; ne-am plictisi pentru ca ne-am obisnuit cu el, ca nu mai vedem si nu mai stim cum am putea sa ne desfasuram in lipsa lui.

Cand eram doar doi mergeam la job, ajungeam seara acasa, luam cina impreuna si povesteam verzi si uscate de la job, sau de prin lume adunate. Povesti aveam. Apoi butonam, ne uitam la tv, la filme, vedeam o emisiune cap-coada sau dormeam leganati la Vocea Romaniei sau alte emisiuni. Daca aveam pofta de ceva bun la 9 seara, rapid ne imbracam si mergeam pana la mall. Era liniste in casa, uneori mult prea liniste.

Acum? Acum e mult mai misto, avem un sef care ne face program, nu putem lua hotarari fara sa tinem cont de parerea si necesitatile lui. Dar seful asta e cel mai funny sef din lume, cu toate ca ne face program noua ne place. Cand il vedem pe el vesel si plin de energie stim clar ca asta ne dorim. Nu mai mergem la mall si la cumparaturi noaptea, nu vedem emisiuni cap coada si nici filme, stam la masa cu urechile ciulite, mereu in asteptarea comenzilor. Nu dormim decat pe reprize.

Nu ne plictisim deloc, ne place acest „trio magic”, ne place aceasta rutina, ne place sa radem, sa ne jucam, sa inventam, sa invatam unii de la altii. Casa noastra e mereu plina.

O primavara frumoasa!

Rabdarea!

Cu rabdarea treci si marea!

Este un  subiect care poate fi dezbatut din mai multe puncte de vedere. Pe mine un singur aspect ma macina: cata rabdare au cei din serviciile publice?

Zilele trecute am intrat intr-o farmacie si in fata mea era o tanti care cumpara evident ceva medicamente. A intrebat-o de 3 ori pe farmacista cat costa? Aceasta i-a raspuns frumos. Tanti tot n-a inteles si a scos de 10 ori suma care o datora din portomneu. Farmacista de buna credinta i-a spus ca prea multi bani i-a dat si ca costa atata doar. Apoi dintr-o data a devenit iritata i-a spus valoarea si in ROL si i-a reprosat ca nu stie banii in RON.

Voi ce credeti? avea dreptul sa se enerveze?

Cat poate rabda omul? Cat de calm si dragut poate fi?

Eu as vrea ca toate persoanele care lucreaza in servicii publice sa aiba rabdare cat mare, sa nu se enerveze niciodata, sa fie mereu cu zambetul pe buze, sa fie draguti. Asta cred ca e ceva ideal. Oricat de rabdator ai fi pana la urma esti om si cedezi.

Totusi bunul simt si respectul pentru ceilalti ar trebui sa te faca sa fi amabil, sa vorbesti frumos, sa nu reprosezi, sa nu afisezi o mutra acra. E greu sunt sigura si pentru asta ar trebui sa se faca niste cursuri de specialitate in scoala, in facultate, sa te invete cum sa te porti cu ceilalti, cum sa-ti cultivi rabdarea, cum sa-ti pastrezi calmul, cum sa iesi din anumite situatii.

Se spune ca e cel mai greu lucru e sa lucrezi cu oamenii pentru ca suntem atat de diferiti si avem atatea pasarele incat greu putem fi tinuti sub control.

In timp orice munca devine o rutina, ajungi sa te saturi si ti-e greu sa te mai controlezi. Totusi sunt institutii private in care am vazut multa rabdare si mult calm. Esti tratat parca altfel. Oare ei cum pot?

Voi cata rabdare aveti? Cat de mult va puteti pastra calmul?