Cum nu sunt foarte consecventa in postari si nici talentata, traficul pe blogul meu e unul asa la limita existentei, o mana de oameni care citesc ce scriu, oameni buni si de calitate, care imi sunt dragi.
O data pe an insa google-ul imi face trafic cu postarea legata de ritualul Bobotezei cand poti sa-ti visezi ursitul pe care o puteti gasi aici.
Se pare ca foarte multa lume e interesata de acest subiect, unii pentru ca isi doresc din tot sufletul sa se lege pe viata de cineva si altii care sunt doar curiosi, ma rog suntem de multe feluri si e normal sa fie asa.
Primesc tot felul de intrebari la care din pacate nu ma pricep sa raspund, eu n-am facut acest ritual, am scris ce stiam de la mama, nu am un glob de cristal si nici nu stiu dezlega vise.
Stiu, curiozitatea e mare si mereu vrem sa anticipam, sa stim exact ce urmeaza sa ni se intample, ne place sa mergem la sigur. Dar unde mai e adrenalina? unde e riscul? unde e frumusetea descoperirii? unde sunt invatamintele?
A fost o perioada in care am fost trista, abatuta, nemultumita, cand toate mi se intamplau numai mie, eram ca un magnet, poate am fost si in depresie dar n-am recunoscut niciodata, mereu am crezut ca o sa pot sa ma ridic singura, sa desenez soarele chiar daca afara-i inorat. Evident ca nu e chiar asa in realitate, uneori uiti si cum arata soarele dar dupa ce iti pansezi ranile, le ingrijesti bine, ajungi sa te vindeci. Raman cicatrici dar cine nu are cicatrici? Important e sa stii cum sa le ascunzi.
Dupa o astfel de perioada neagra, m-am plans eu si pe blog din cand in cand, am hotarat ca trebuie sa fac o sedinta la care sa participe eu cu mine si cu sinele meu si sa analizam niste situatii, sa facem niste calcule, sa punem ordine in lucruri. Concluzia a fost ca in primul rand trebuia sa ma impac cu mine, sa cred in mine si in fortele proprii, sa ma focusez pe ce imi place, sa iau lucrurile cum vin fara prea multa analiza si sa pasesc inainte orice s-ar intampla.
Si atunci nu a mai fost nevoie sa desenez soarele, sa alung norii, sa ma fortez pentru a zambi, a fost deajuns sa deschid ochii si sa ma bucur de soarele care stralucea pe cer, sa ma las invaluita de lumina, bucurie si zambete.
Puterea de a schimba ceva e in noi, trebuie doar sa credem!
La inceput vorbiti despre trecut. Cand te-ai nascut, cum ai crescut, cum ai copilarit, pe unde ti-ai petrecut vacantele, ce ai mancat bun, cum gatea bunica, ce scoli ai facut, cate diplome ai, ce locuri ai vizitat, cum ti-au aparut primele bubite, cate lacrimi ai varsat, cat ai luptat sa ajungi aici, cate vise ai avut, cate visuri s-au implinit, cate ti-au mai ramas etc
Apoi vine perioada de acomodare, traiesti la prezent -iesim in oras, mancam o inghetata, facem o plimbare, ne intalnim cu alte persoane din anturaj, petrecem timp impreuna, trecem de la tu si eu la noi. E perioada cea mai frumoasa.
Si vine momentul cand traiesti in viitor. Incepi sa-ti faci planuri, sa va faceti planuri, sa te legi pe viata, sa-ti doresti o casa, sa vrei copii, sa pui bani intr-un cont pentru studii, sa-ti platesti pensie privata, sa-ti platesti asigurare de viata, sa-ti schimbi masina, sa vrei o bucatarie noua, sa visezi si sa-ti doresti multe de la viitor.
Si cand le ai pe toate acestea ce se intampla? Te intorci la trecut. Traiesti amintirile ca si cum ar fi prezentul.
Somnul este modul nostru de a ne reincarca bateriile. Unii dintre noi rezista mai mult, altii mai putin fara somn depinde de la caz la caz. Corpul dar si psihicul are nevoie de somn pentru a se reface de aceaa un somn bun si linistitor trebuie pregatit temeinic dinainte de a ne aseza in pat
Ati observat probabil ca atunci cand suntem bolnavi avem nevoie de mai multe somn ca sa ne revenim, organele se regenereaza in acest mod.
Am citit azi la Nice ca are probleme cu somnul, ca are vise urate – cosmaruri, noapte de noapte si asta nu este bine pentru ca dimineata apare starea aceea de frustrare. Cu siguranta ca toate acestea au o cauza, uneori somatica alteori psihica, creierul nostru nu inceteaza sa lucreze si clar transmite anumite semnale.
Stressul, viata agitata, problemele, nelinistea sufleteasca se reflecta prin acest mod. Am observat ca nu dorm bine atunci cand am probleme, cand ma macina ceva si ca in vis ma chinui sa o scot la capat, creierul meu nu se relaxeaza, nu se deconecteaza si asta ma face sa fiu si mai obosita, si sa ajung sa am insomnii.
Atunci cand sunt vesela, linistita si nu am probleme dorm neintoarsa, e doar oboseala fizica si psihica, am vise frumoase si uneori prevestitoare, si imi face placere sa dorm.
Metodele la care apelez pentru a avea un somn linistit atunci cand ma macina anumite probleme sunt urmatoarele:
– o baie fierbinte cu spuma sau saruri de baie: relaxeaza muschii si creierul, induce stare de somnolenta
– un pahar de lapte cald: linisteste si la fel induce starea de somnolenta.
– muzica ambientala
– o pijama moale colorata: imi plac pijamalele din bumbac, moi, caldute, colorate, vesele pentru ca induc o stare de bine.
– asternuturi colorate care sa miroase discret a balsam de rufe – trebuie sa-mi zambeasca patul si asternuturile, sa ma simt rasfatata cand dorm, sa-mi dea acea stare de bine.
– Cineva drag care sa te tina in brate sau sa-l tineti in brate, aici intra si un ursulet pufos.
Voi ce lenjerie de pat preferati? saten sau bumbac? materiale moi sau reci? Va place lenjeria de pat colorata sau monocroma?
Azi faceam un sondaj in birou, vroiam sa aflu ce isi doreste lumea pentru 2013, ce sperante si-au pus in acest an, ce dorinte trebuie sa se implineasca, unde se vede lumea si ce viseaza?etc
Evident ca mi-a venit si randul meu si mi-am dat seama ca la trecerea dintre ani nu am formulat dorinte in gand, doar am ridicat ochii spre cer si am multumit pentru ceea ce am. Daca e sa doresc ceva asta mi-as dori: sa-i am cat mai mult pe cei dragi langa mine, sanatate – aici ceva scartaie si sper sa-i dau de capat anul asta, si mi-am mai dorit sa traiesc fiecare clipa la intensitate maxima, sa fiu mai docila, mai blanda, mai rabdatoare. Si mai e ceva – mi-as dori sa gasesc o noua pasiune in acest an.
Asa cum am fost candva pasionata de scris, de blog,de comunicare, de cunoastere, anul acesta imi doresc sa gasesc o noua pasiune. Momentan sunt lipsita de inspiratie si nu stiu exact spre ce sa ma indrept dar poate imi sugerati voi.
Mi-am lipit ochii de vitrina care ascundea in spatele ei un frumos inel cu diamant, l-am admirat, apoi am suspinat in gand si mi-am zis: eu nu o sa port niciodata un diamant.
Am vazut imagini cu locuri de neatins pentru picioarele mele, si am suspinat pentru ca stiu ca talpile mele nu vor simti acel pamant.
Am admirat rochii, pantofi, genti facute de creeatori renumiti si am simtit ca o sa raman cu admiratia, nimic mai mult.
Sunt multe lucruri, obiecte, locuri care vor ramane la nivel de vis pentru mine. Sunt mai mult decat constienta ca nu o sa-mi indeplinesc aceste dorinte, ca sunt imposibil de realizat avand in vedere statutul meu actual.
Am tras aer in piept… sunt oameni care n-au unde sa puna capul, copii care sunt bolnavi si n-au acces la tratament, oameni care se hranesc din gunoaie dar care viseaza si ei la ceea ce nu au. M-am intristat mai tare, eu trebuie sa fiu multumita si recunoscatoare pentru ceea ce am, pentru statutul meu, pentru sanatate, pentru familia minunata, pentru prieteni, pentru toate lucrurile deosebite care ma inconjoara.
Ce conteaza ca nu o sa vad niciodata Dubaiul? ca nu o sa simt stralucirea unui diamant?ca nu o sa simt mangaierea unor materiale fine? rafinamentul si eleganta unor pantofi sau a unei genti? ce conteaza ca n-am vazut niciodata marea?
Stiti ce conteaza?
Conteaza sa fi sanatos! restul sunt detalii…
De maine o sa zambesc mai mult si o sa ma intristez mai putin 🙂
…ca macar odata in viata sa mi se intample sa traiesc si eu ca in filme…Mi-ar fi placut:
1. sa am o petrecere surpriza de ziua mea – nu-s eu adepta surprizelor dar asta sigur m-ar incanta
2. sa primesc un buchet frumos de flori la birou prin curier- evident de la cineva care ma iubeste, cu o ocazie anume sau nu
3. sa mi se spuna fa-ti bagajele maine zburam intr-un loc pe care nu l-ai vazut
4. sa ma ia cineva cu limuzina si sa ma duca la un restaurant faimos la cina
5. sa gateasca un barbat si sa ma invite la cina
6. sa ma trezeasca cu micul dejun la pat cu nelipsitul trandafir rosu – asta ar fi foarte greu pentru ca eu ma trezesc la cea mai mica atungere si as banui, dar m-as putea abtine
7. sa-mi dea cineva necunoscut pe strada o floare
8. ca atunci cand ies intr-un loc public alaturi de prieteni sa fie acel tip inalt, frumos si disponibil care sa-mi zambeasca
9. sa ma trezesc dimineata cu o masina in fata blocului legata cu o funda mare rosie
10. ca eu sa fi fost altfel
Stiu ca toate astea se intampla in filme, ca sunt doar vise, dar si mie imi place sa visez, imi place sa-mi imaginez tot felul de scenarii, imi place sa ma rasfat si sa ma simt rasfatata.
Duminica frumoasa pentru toti cei care au dorinte!
unii spun ca sunt pretentioasa. altii spun ca n-am avut noroc. unii spun ce e al tau e pus de’o parte. altii spun ca lucrurile bune se obtin greu. unii spun ca timpul meu inca n-a venit. altii spun ca visez la un print, iar printii si printesele sunt doar in povesti. unii spun ca niciodata nu e prea tarziu. altii spun ca trebuie sa lupt pentru ceea ce-mi doresc. unii spun ca fiecare are jumatatea lui. altii spun ca nimeni nu scapa. unii spun ca prea m-am obisnuit asa. altii spun – cum poti trai asa? unii spun ca speranta moare ultima. altii intreaba ce astepti? unii vor doar binele. altii sunt invidiosi. unii sustin. altii stigmatizeaza. unii se bucura pentru reusitele mele. altii nu m-au sustinut niciodata. unii profita. altii ma ignora. unii vor. altii m-au uitat. unii imi sunt prieteni. altii nu-mi vor fi niciodata. unii inceraca sa suplineasca. altii nu ma lasa sa plang. unii au vrut ce am avut eu. altii trec cu vederea. unii ma ocolesc. altii nici nu ma intalnesc. unii cred ca am probleme grave. altii se mira ca am atatea calitati. unii nu cred. altii cred in destin. unii ma judeca. altii ma iau asa cum sunt. unii vad si sufletul. altii vad doar carcasa. unii sufera. altii se bucura. unii nu ma lasa sa vorbesc. altii incearca sa alfe prea multe. unii imi cunosc parfumul. altii nu au simtit respiratia mea niciodata. unii cred ca n-as putea. altii fug cat colo. unii se bucura cand sunt trista. altii s-au saturat sa ma tot sustina. unii spun sa ma focusez pe lucruri mici. altii sa nu mai astept. unii spun sa-mi construiesc o cariera. altii spun sa iau o pauza. unii imi dau idei. altii imi fura idealuri.
iar eu?… eu spun ca nu toate se intampla. nu toti putem fi talentati. nu toti schiem. nu toti inotam. nu toti suntem destepti. nu toti avem casa dorita. nu putem fi toti la fel.
nu e de’ajuns sa-ti doresti. nu e de’ajuns sa lupti.
unele lucruri nu se intampla niciodata.
trebuie gasit un echilibru, trebuie sa gasesti inlocuitori la ceea ce nu poti avea. trebuie doar sa accepti si sa fi acceptat.
unii spun…..altii au spus…..eu o sa tac!
Arhive
Despre mine…….
...din Ardeal, de la Cluj ...o persoana normala, sau care tinde spre normalitate ...o persoana simpla, dar totusi complexa... un muncitor pe plantatie... un om care invata zilnic sa lupte... o zambitoare... o persoana plina de viata!!!
Comentarii recente