Busuiocul!

De cand ma stiu mama planteaza anual,in gradina, busuioc. Vara cand era inflorit umpleam vazele din camere ca sa avem mireasma cat mai aproape. Imi place foarte mult mirosul parca nu reusesc sa ma satur si sa sorb in nari tot parfumul.

De fiecare data cand mergeam la Manastirea Nicula duceam cu noi un buchet de busuioc cu care atingeam icoana Maicii Domnului astfel reuseam sa aducem acasa sfintenia acelui loc.

Mama il punea si la uscat ca nu stiam peste an cand avem nevoie de el,daca e vorba de un botez musai ai nevoie de un strut (buchet) de busuioc. Se mai folosea si la nunta,domisoarele de onoare sau chematoarele cum se numesc pe la noi descantau la mireasa tinand in mana strutul de busuioc uscat frumos impodobit. Sau atunci candsfintesti casa preotul foloseste busuioc, ca sa nu mai spun ca la Boboteaza tinerele fete il pun sub perna sa-si viseze ursitul.

Cand m-am mutat singura  am fost nevoita sa gatesc pentru ca mancarea rece nu-i chiar pe gustul meu si eram si atrasa de bucatarie, cel mai mult de dulciuri ce-i drept. Fiind la inceput puneam doar sare si piper iar acestea nu dadeau savoare mancarii, era cam fada. Apoi am descoperit aditivii alimentari dar cum monoglutamatul nu-i tocmai bun am recurs la condimente.

Imi place foarte mult busuiocul si atunci cand fac sosuri pentru paste in care folosesc rosii sau bulion clar pun busuioc. Imi place mai mult decat oregano.

De multe ori tai rosii bucatele, pun doua linguri de ulei de masline, sare si busuioc si pun acest sos peste paine prajita si e cel mai bun mic dejun sau cina.

Ce condiment preferati sa adaugati in mancare?

Buna dimineata!

Ziua de azi a inceput asa:

Reteta acestui mic dejun am luat-o de pe site-ul lui Adi Hadean si o gasiti aici.

Desigur ca mi-am pus si propria amprenta adaugand si cateva bucatele de sunculita, oregano si cas ras.

Nu stiu cum o sa fie ziua in continuare pentru ca afara toarna cu gleata, probabil o sa fiu tot in bucatarie, sa vad cu ce o sa-mi rasfat papilele gustative in continuare.

Daca la voi e soare va rog sa-mi trimiteti si mie.

Mic dejun romanesc!

…sau mai bine zis proteic ca sa nu zic „porcesc” 😀

M-am trezit putin dezamagita ca zapada cazuta ieri e pe jumatate topita, ca e mai mult lapovita decat ninsoare. Cum e weekend si nu sunt presata de timp am stat in pat cu laptopul in brate, am rasfoit pagini virtuale si in tot acest timp stomacelul meu tinea un concert de zile mari. Asa ca m-am indreptat spre frigider si mi-am incropit un mic dejun, astfel:

– cateva bucatele de friptura ramasa de la cina le-am pus la cuptor cu o felie de branza topita pe ele

– branza de vaca framantata (de la mama)

– carnat uscat de casa

– toate asezonate cu gogosari murati (pusi de mama)

Mi-am facut si o cana de cacao cu lapte si apoi m-am ospatat. Am luat o doza buna de proteine si parca simt nevoia si de ceva dulce, cred ca o sa potolesc aceasta pofta cu un fruct sau ceva seminte uscate.

Daca nu ma doboara somnul si lenea indusa de vremea de afara sigur o sa fiu foarte energica.

Considerati mancarea ca fiind cea mai mare placere a lumii?

In ton cu vremea de afara!

Mere coapte cu nuca, gem, stafide:

O reteta foarte buna care se potriveste foarte bine cu gustul de iarna si cu poftele mele de bunaciuni 🙂

– se scobesc merele pe interior pentru a scoate samburii din mere

– se pudreaza interiorul cu praf de scortisoara

– se pune un strat de dulceata, apoi un strat de nuca zdrobita sau bucatele, stafide, si iarasi un strat de dulceata si unul de nuca

– se pun intr-o tava tapetata cu hartie de copt si apoi se pun la cuptor 30 min pana se inmoaie merele

– cand se scot din cuptor se pot pudra cu nuca de cocos sau zahar praf

– se servesc calde sau reci

Pofta buna!

 

 

D’ale gurii!

Cum s-a facut racoare afara cum placerea de a sta cat mai mult in bucatarie a crescut. Am stat ieri mai multe ore, am facut mai multe preparate dar unul l-am facut in premiera si de’asta il prezint:

Cartofi evantai – se gasesc mai multe retete pe net, eu o sa pun doar pozele

– inainte de a-i pune la cuptor

– dupa ce i-am scos din cuptor

O duminica frumoasa!

Meniul zilei!

Felul 1: – ciorba de legume cu pui

Felul 2: – spaghete cu sos

Desert: – pandispan cu prune

Va poftesc la masa!

Mi-e pofta!…de gomboti cu prune :)

Nu stiu altii cum sunt dar mie cand mi-e pofta, mi-e pofta, si nu-mi trece cu una cu doua, imi trece doar atunci cand pofta imi este satisfacuta. De o saptamana visez doar gomboti cu prune. Nu am facut niciodata, am mancat doar, foarte buni facuti de niste maini dibace.

Si azi m-am pus pe treaba si am facut niste gomboti foarte buni, delicioasi as spune:

 

Sunteti pofticiosi? Ce pofte aveti?

 

Dulcele de azi!

Prajitura cu cirese

 

Reteta originala e cu visine dar eu la adaptez la ce am in camara 🙂

– 6 oua

– 12 linguri zahar

– 1 zahar  vanilat

– 1 praf de copt

– visine sau cirese din compot

–  3 linguri ulei

– 6 linguri apa

– 12 linguri  faina

Se separa albusul de galbenus. Albusul se bate spuma. Galbenusul se freaca cu zahar, zahar vanilat, praf de copt stins cu lamaie. Cand se topeste zaharul se adauga uleiul si apa. Se amesteca toate impreuna pana se omogenizeaza. Apoi amestecam albusul batut cu compozitia galbenusurilor, adaugam faina si amestecam pana se omogenizeaza. Turnam totul in tava tapetata cu hartie de copt.

Ciresele sau visinile se curata de samburi si de dau prin faina si apoi se pun in compozitia din tava. Se da la cuptorul incalzit aproximativ 20-30 minute.

La final cand am scos-o din cuptor am razuit ciocolata dar se poate pudra cu zahar pudra cu aroma de vanilie.

O duminica frumoasa!

 

 

Dulciurile copilariei!

Copilarind intr-o lume a satului unde singurele locuri de unde puteai cumpara ceva era cooperativa si bufetul, unde dulciurile erau limitate, cofetaresele erau mama si bunica. In fiecare duminica aveam ceva dulce la desert. Imi amintesc si acum gustul acela minunat, mirosul si aroma care invada intreaga bucatarie.

1. Placinte cu branza sau varza pe lespede – mama le face foarte subtiri si bine umplute, cu aluat dulce, branza dulce, sau aluat dulce si branza sarata sau cu varza. Mai rar cu silvoita pentru ca aceasta cand se incalzeste devine destul de lichida si iese siropul pe lespede si face fum mult.

2. Minciunele sau ciureghe – specialitatea bunicii, aluatul se face cu lapte acru (iaurt), bicarbonat, putin zahar sifaina. Se coc in tigaia cu ulei incins. Apoi se dau prin zahar pudra sau zahar vanilat. Nu erau preferatele mele pentru ca mereu aveam probleme cu stomacul dupa ce mancam.

3. Clatite sau liptii – semana mai mult cu pancackes-urile americane. Aluatul se face mai gros si se coc direct pe lespede. Se pot face din faina de grau sau faina de malai si umple cu branza, dulceata, fructe pisate cu zahar, sau chiar zahar.

4. Prajitura cu mere – fie foi de salicara, fie blat umplut cu mere razuite aromate cu scortisoara.

5. Cozonac – cu nuca, mac, cacao. Abia asteptam sa-l scoata sambata din cuptor, si ne tot invarteam in jurul lui sa se raceasca putin sa-l putem incepe.

6. Placinta cu varza, prune sau branza coapta in cuptor. In zona noastra se mai numeste cocorada. Coapte in cuptorul de paine au un gust aparte.

7. Zahar ars cu seminte de floarea soarelui sau dovleac. Faceam niste cocoloase extrem de bune. Faza proasta e ca mereu ma ardeam si ce ustura.

8. Gogosi cu zahar vanilat – preferatele mele, pufoase, frumos crescute si pudrate cu zahar pudra aromat cu vanilie, un deliciu.

9. Mere coapte – mere umplute cu nuca si caramelizate cu zahar, un adevarat deliciu.

10. Paine cu zahar sau dulceata/silvoita – in lipsa de ceva dulce, de un desert anume, painea cu zahar sau dulceata era mereu la indemana nostra si o savuram cu mare placere. Si acum din cand in cand mananc paine cu zahar.

Ce dulciuri v-au marcat copilaria?

Sweet!

 

Prajitura Bounty!

reteta de aici

O duminica frumoasa!