Tablou de familie!

Fiecare dintre noi dorim sa pastram vii anumite momente din viata noastra. Si cum facem asta? Cred ca cel mai la indemana sunt fotografiile, mai ales acum cu noua tehnologie cand nu mai ai nevoie de aparat foto ci doar de un smarphone. Dar cu toate acestea se intampla ca acest obiect sa zaca undeva si sa nu poti imortaliza momentul. Sau chiar sa nu poti sa-l scoti in acel moment. Cum era atunci cand l-am intalnit pe sot sa-i spun, stop! Sa facem o poza pentru eternitate, sau atunci cand i-am dat viata, sa opresc doctorii sa fac poze. Sunt haioasa, stiu!

Si atunci ce faci? Atunci te folosesti de minte si incerci sa pastrezi viu acel moment memorabil. Desigur ca uitam mult dar sunt multe imagini importante clasate in mintea noastra.

Am si eu astfel de amintiri, desigur impactul emotional a fost puternic, altfel le uitam.

Tabloul de familie care e pictat in mintea mea arata asa: noi trei tinandu-ne de mana, mergand pe un drum usor serpuit.El e in mijlocul nostru si face legatura dintre noi doi (parintii). Imi pare cel mai sugestiv tablou pentru trei membrii ai familiei. E clar, mergem toti pe acelasi drum care uneori are anumite obstacole dar faptul ca ne tinem de mana arata cat suntem de legati si uniti inte noi.

Mi-as dori sa avem si o asemenea fotografie in albumul de familie, dar pana o realizam e acolo intiparita in suflet si minte.

Valul Miresei!

Este a doua cascada pe care am vazut-o eu, nu sunt asa de umblata prin lume. Prima a fost Cascada Varciorog de la Arieseni despre care am scris mai demult iar cea de-a doua este Cascada Valul Miresei de la Rachitele.

„Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul Cluj.

Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.

O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu un voal.” via wikipedia.

Mie mi-a placut foarte mult, mai ales ca am prins o perioada din an cand ploua mai mult si atunci totul e mai spectaculos. Am avut noroc ca am ajuns la timp, inaintea ploii, si ne-am putut bucura de sunetul apei care se lovea de pietre, de stancile  reci, de aerul curat de munte. Dupa o jumatate de ora a inceput o ploaie torentiala de nu se vedea nimic afara. Drumul prin padure e ingust si nu prea bun, dar natura e frumoasa si merita sa vezi aceasta cascada.

Bucurati-va!

 

The best view in town!

Eram in luna de miere in Grecia si cum vremea nu era tocmai de plaja si balaceala cei de la hotel ne-au dat harta insulei si ne-au sugerat sa facem anumite vizite, sa nu ne plictisim si ingrasam in hotel.

Asa ca am luat harta, ne-am urcat in masina si am mers sa vedem castelul, ma rog ruinele castelului ca altceva nu era. In drum spre castel era plin de indicatoare ” the best view of the island” si ne-a corup si pe noi. Am descoperit defapt o taverna la care se plateau bani la intrare, 2.5 euro/persoana pentru a vedea panorama orasului. Si am platit pentru asta:

Sa nu va spun ca dupa ce am plecat de acolo si am ajuns la Castel am vazut toata panorama orasului, am vazut insula din toate partile.

La Cluj suntem norocosi ca putem vedea orasul de sus de pe Cetatuie dar si din Feleac.

Daca mergi seara in apropiere de partia din Feleac ai o priveliste nemaipomenita, vezi mii de lumini aprinse in tot orasul, parca e o instalatie pe un brad, mie asa mi-a facut impresia.

Vara e frumos ca e cald si poti admira si cerul instelat dar si iarna cand straluceste zapada si luminiile orasului sunt aprinse e minunat. Mie imi da o senzatie de plutire.

Ai ocazia sa descifrezi luminile orasului, sa identifici cladiri, strazi, sa faci puzzle-ul numit Cluj-Napoca.

Drumul regelui!

Dupa o noapte petrecuta langa Curtea de Arges la o pensiune ne-am continuat excursia spre Drumul Regelui sau Transalpina.

Am plecat din Arges catre Ramnicu Valcea cu un popas peste Olt.

Apoi am plecat spre Gorj, iar la Horezu pe langa faptul ca am admirat mestesugul ceramicii am vizitat si Manastirea Horezu.

Dupa un drum destul de lung am ajuns in Polovragi, unde am inceput urcarea pe Drumul Regelui. Ne-am vitaminizat pe drum cu niste sirop de visine si niste mere de vara foarte bune cumparate de pe marginea drumului de la localnici. Am lasat orasele in vale si am poposit pe varf de munte.

Statiunea Ranca era plina de turisti care erau acolo in vacanta si de pasageri ca si noi.

Peisajele sunt de poveste, muntii inalti, aerul proaspat si rece, atmosfera de vis. Dupa Ranca drumul mi s-a parut foarte periculos, curbe stranse fara nici un parapet. Trebuia atentie maxima pentru ca altfel puteai sa cazi in rapa. Cel mai periculos mi s-a parut cand am vazut un autocar plin de copii care mergea pe acest drum, in masina mica altfel se simte totul dar in autocar ai impresia ca te prabusesti la fiecare curba. Cui ii plac senzatiile tari poate incerca o excursie cu autocarul.

A fost destul de rece pentru ca s-au adunat norii negrii de ploaie.

Drumul pana acasa mi s-a parut extrem de lung, a durat foarte mult pana am ajuns in Sebes, am tot coborat printre munti, prin padure, dar drumul fiind ingust sapat pentru construirea de podete, viteza a fost in medie de 40km/h. Mi s-a parut ca a trecut o vesnicie pana am ajuns la civilizatie. Avantajul a fost umbra de care am beneficiat, nu am resimtit asa tare canicula de afara.

Va recomand sa faceti aceste trasee, poate nu asa in viteza ca si noi pentru ca sunt multe de vazut, merita, totul e foarte spectaculos si extrem de frumos.

 

A sosit curierul!

M-am trezit vineri dimineata si ma manca palma dreapta, ma gandeam ca o sa dau bani, defapt stiam ca trebuie sa platesc o factura asa ca ma rugam sa nu trebuiasca sa platesc mai multe facturi, da stiu imi place sa primesc nu sa dau, dar inevitabil daca primesc si dau.

Surpiza! Printr-un curier special am primit perechea de botine castigate pe blgul lui Hapi care se poate citi aici.

Am avut emotii cand le-am vazut ce frumoase sunt si mi-am dorit din tot sufletul sa mi se potriveasca. Si da imi sunt bune, mi se potrivesc perfect si azi le-am purtat prima data, exceptand faptul ca vineri seara m-am plimbat prin casa cu ele cateva ore. Am intors multe priviri pe strada, multe femei si-ar dori asa ceva dar am vazut si cativa barbati care m-au scanat si sigur le-am ramas imprimata pe retina.

Sunt extraordinar de frumoase, elegante, imi confera o feminitate aparte, si ma fac mai supla, sunt inalte dar au un toc comod si pot fi combinate cu mai multe tinute. Eu am fost indrazneata azi, am purtat o fusta verde inchis si o bluza portocalie in acelasi ton cu botinele.

Draga Hapi iti multumesc din suflet, o sa ma gandesc mereu cu placere la tine cand o sa le port, si nu numai :).

Am mai primit  un cadou de la prietena mea care acum locuieste pe alte meleaguri dar cu care m-am vazut tot vineri.

Deci, mai mult am primit decat am dat ceea ce e foarte bine 🙂

Pozele nu sunt foarte reusite, cred ca trebuiau facute fara blitz.

Transparenta sau inconstienta?

Toti stim ca facebookul a luat mare amploare in ultimii ani si se situeaza pe primul loc la in ceea ce priveste socializarea virtuala. La inceput nu l-am gasit deloc interesant, nu intelegeam prea bine ce se intampla pe acolo dar apoi am inceput sa-l folosesc mai mult. Asa am reusit sa reinod prietenii, sa aud vesti despre persoane despre care nu auzisem nici o veste ani de zile. Asa mi-am regasit colegi din liceu, facultate si prieteni plecati peste hotare. Multa lume nu-i vede rostul dar pe mine m-a ajutat sa mentin anumite relatii prin intermediul acestui site. De jucat nu ma joc, n-am prins acest gust si nici nu as vrea, desi primesc zilnic invitatii in acest sens. Candva ma enervau aceste cereri dar acum le ignor.  

Fac parte din cateva grupuri si asa reusesc sa o surprind pe mama cand ii spun ca eu deja stiu ce evenimente au mai fost pe acasa si ea n-a apucat sa ma puna in tema sau nu i s-au parut importante sa le mentioneze. I-am aratat si ei cum arata facebookul si a fost impresionata sa vada poze cu vecinele sau alte cele.

Despre transparenta sau inconstienta unor persoane as vrea sa discutam. Eu ma consider o persoana deschisa, nu m-am ferit niciodata sa arat cum sunt,cum arat, chiar si pe blog am pus poze. Am destule poze si pe FB dar nu pentru ca sa adun like-uri ci pentru ca cei care ma vad doar in poze imi duc dorul si asa se mai atenueaza. La fel si eu ma bucur sa vad poze de la diverse evenimente, ma bucur si eu de fericirea altora care s-au casatorit, au fost intr-o excursie, au un copil, etc.

Ce nu imi place mie si mi se pare destul de periculos e atunci cand vad poze cu copii dezbracati, sau in diferite ipostaze care nu i-ar face mandrii nici pe parinti, nici pe copii cand cresc, pentru ca fiind o retea asa de mare cu siguranta sunt si persoane cu grave probleme psihice – pedofili, care pot folosi acele fotografii in alte scopuri. Pot trage acelasi semnal de alarma si in ceea ce privesc adolescentele care au tendinta de a se dezgoli cat mai mult, de a-si evidentia sexualitatea. Lumea nu constientizeaza pericolele care se pot ascunde.

La fel nu agreez poze cu bebelusi cu diverse afectiuni si tumori, nu e vorba ca nu empatizez cu suferinta lor, nici pe departe dar de ce trebuie sa ne expunem chiar asa? nici nu stiu daca sunt adevarate? sau sunt doar spammuri? pentru ca lumea stie ca nu poti ramane insensibil la vizualizarea unei asemenea fotografii dar din pacate se da doar share, nu se face mai mult.

Am uitat sa mentionez ca imi place sa particip si la concursuri organizate pe diverse pagini de FB doar ca n-am castigat niciodata, dar mi-ar placea sa castig.

Revelion 2013!

La multi ani! sa vi se implineasca toate dorintele in noul an!

D’ale gurii!

Cum s-a facut racoare afara cum placerea de a sta cat mai mult in bucatarie a crescut. Am stat ieri mai multe ore, am facut mai multe preparate dar unul l-am facut in premiera si de’asta il prezint:

Cartofi evantai – se gasesc mai multe retete pe net, eu o sa pun doar pozele

– inainte de a-i pune la cuptor

– dupa ce i-am scos din cuptor

O duminica frumoasa!

Mi-e pofta!…de gomboti cu prune :)

Nu stiu altii cum sunt dar mie cand mi-e pofta, mi-e pofta, si nu-mi trece cu una cu doua, imi trece doar atunci cand pofta imi este satisfacuta. De o saptamana visez doar gomboti cu prune. Nu am facut niciodata, am mancat doar, foarte buni facuti de niste maini dibace.

Si azi m-am pus pe treaba si am facut niste gomboti foarte buni, delicioasi as spune:

 

Sunteti pofticiosi? Ce pofte aveti?

 

August, duminica seara!

Se termina si luna august, e ultima duminica din aceasta luna. Ultima seara fierbinte, dupa niste zile greu de suportat si trait. Se pare ca o sa se racoreasca si ca revenim la temperaturi de toamna, trebuie sa ne adaptam la noile conditii.

In asteptarea furtunii ascult asta :

 

 

si savurez, printre versuri, un gris cu lapte:

De cand n-ati mai mancat asa ceva?

O seara racoroasa! la mine au aparut primii stropi de ploaie 🙂