Vine Mosu!?!

Vine Mosu! cu s nu cu sh. Asa zic copiii, iar mie imi place cum suna.

Sigur vine Mosu la copiii cuminti chiar si la cei mai putin cuminti, nu poate sa lipseasca. Stiti cata emotie se ascunde in aceasta credinta? Copiii cred asa de mult in mos incat nu are cum sa nu vina, nu are cum sa nu le implineasca dorintele si visurile, sa le aduca dulciuri si cadouri minunate. Abia daca mai pot respira la gandul ca mai e putin si vine Mosu, si cand gasesc cadourile in ghetute sau sub brad sunt atat de entuziasmati, veseli si plini de energie incat iti creste si tie sufletul si bucuria lor iti da si tie emotii.

Mi-e tare drag sa vad copiii fericiti ca a venit Mosu, copii care abia respira cand desfac un cadou, copii care nu-si dezlipesc ochii cand il vad pe Mosu. E cea mai frumoasa sarbatoare pentru copii, cea mai frumoasa perioada din an. Poate anul asta o sa avem parte si de fulgii de nea mult asteptati de toata lumea.

Sunt  dezamagita cand vad familii care nu-si doresc copii, persoane care dispun de sanatate, persoane inteligente cu un fond genetic bun, persoane care ar putea sa aiba mostenitori inteligenti, care au ce transmite mai departe.

Eu sunt o mare iubitoare de copii care crede ca implinirea unei familii se face prin copii.

Va doresc sa simtiti emotia si entuziasmul pe care il simt cei mici, sa va bucurati de aceasta perioada minunata, si Mosu sa va aduca cele mai frumoase cadouri!

Pentru cine o sa faceti pe Mosu anul acesta?

Baba si frumusetea!

Omul este o fiinta complexa, femeia cu atat mai mult, e o fiinta complexa cu multe nevoi.

Specialistii, oamenii de stiinta si multi altii au speculat acest lucru si au creat o adevarata industrie- beauty.

Se pune mult accent in ziua de azi pe frumusete, pe felul cum aratam, si cine cade in plasa mai repede? evident femeia. Noi suntem mai slabe si mai dornice de a arata bine, pe langa partea cu sanatatea ca asta  e ceva esential.

Am deschis acu o ora sertarul de beauty, e plin ochi, desi incerc sa fac ordine mereu e dezordine in acel sertar. E plin  cu de toate, plus ca mai e si dulapiorul din baie si alte locsoare pline ochi. Plin de creme, oje, deodorante, parfumuri, etc. Stiti voi prea bine cum e. Mi-am tot cumparat tot felul de produse de ingrijire, la inceput entuziasmata le-am desfacut si folosit de maxim 3 ori sapoi cand fac curat verific termenele de valabilitate, mai arunc, mai asez in fundul sertarului, poate poate, dar in realitate prea putine folosesc.

Doar pentru ten trebuie sa ai solutie de spalat, demachiant, tonic, crema de zi, crema de noapte, crema pentru ochi, crema antirid, crema hranitoare, crema regeneranta, crema matifianta, crema abraziva plus produse de machiaj. Daca mi-au scapat adaugati si voi.

Daca trecem la maini si unghii avem nevoie de crema de maini, crema pentru unghii, ulei de cuticule, dizolvant, tratament pentru unghii, intaritor, oje, crema pentru zone delicate.

Si mai avem zone: cap, corp, picioare fiecare cu ingrijirea lui, cu produsele specifice.

Nu cred ca le am pe toate dar o mare parte am, problema e ca le cumpar, le desfac, le folosesc de cateva ori sapoi zac undeva uitate.

Trebuie sa am timp si chef sa ma ingrijesc atata, ar trebui sa am un job doar de ingrijire, sincer daca te concentrezi pe fiecare particica, fiecare nevoie, ai nevoie de cateva ore bune sa-ti faci tot ritualul de ingrijire.
Cate ore pe saptamana sau zi va alocati pentru a va infrumuseta? Cati bani cheltuiti pentru ingrijire si frumusete?

Preferati serviciile specializate sau va faceti singure ritualurile de frumusete si ingrijire?

Ceva nou!

Azi faceam un sondaj in birou, vroiam sa aflu ce isi doreste lumea pentru 2013, ce sperante si-au pus in acest an, ce dorinte trebuie sa se implineasca, unde se vede lumea si ce viseaza?etc

Evident ca mi-a venit si randul meu si mi-am dat seama ca la trecerea dintre ani nu am formulat dorinte in gand, doar am ridicat ochii spre cer si am multumit pentru ceea ce am. Daca e sa doresc ceva asta mi-as dori:  sa-i am cat mai mult pe cei dragi langa mine, sanatate – aici ceva scartaie si sper sa-i dau de capat anul asta, si mi-am mai dorit sa traiesc fiecare clipa la intensitate maxima, sa fiu mai docila, mai blanda, mai rabdatoare. Si mai e ceva – mi-as dori sa gasesc o noua pasiune in acest an.

Asa cum am fost candva pasionata de scris, de blog,de comunicare, de cunoastere, anul acesta imi doresc sa gasesc o noua pasiune. Momentan sunt lipsita de inspiratie si nu stiu exact spre ce sa ma indrept dar poate imi sugerati voi.

Cine are are, cine n-are n-are!

Mi-am lipit ochii de vitrina care ascundea in spatele ei un frumos inel cu diamant, l-am admirat, apoi am suspinat in gand si mi-am zis: eu nu o sa port niciodata un diamant.

Am vazut imagini cu locuri de neatins pentru picioarele mele, si am suspinat pentru ca stiu ca talpile mele nu vor simti acel pamant.

Am admirat rochii, pantofi, genti facute de creeatori renumiti si am simtit ca o sa raman cu admiratia, nimic mai mult.

Sunt multe lucruri, obiecte, locuri care vor ramane la nivel de vis pentru mine. Sunt mai mult decat constienta ca nu o sa-mi indeplinesc aceste dorinte, ca sunt imposibil de realizat avand in vedere statutul meu actual.

Am tras aer in piept… sunt oameni care n-au unde sa puna capul, copii care sunt bolnavi si n-au acces la tratament, oameni care se hranesc din gunoaie dar care viseaza si ei la ceea ce nu au. M-am intristat mai tare, eu trebuie sa fiu multumita si recunoscatoare pentru ceea ce am, pentru statutul meu, pentru sanatate, pentru familia minunata, pentru prieteni, pentru toate lucrurile deosebite care ma inconjoara.

Ce conteaza ca nu o sa vad niciodata Dubaiul? ca nu o sa simt stralucirea unui diamant?ca nu o sa simt mangaierea unor materiale fine? rafinamentul si eleganta unor pantofi sau a unei genti? ce conteaza ca n-am vazut niciodata marea?

Stiti ce conteaza?

Conteaza sa fi sanatos! restul sunt detalii…

De maine o sa zambesc mai mult si o sa ma intristez mai putin 🙂

Beautiful!

Violeta mea traieste in lumea ei, infloreste, straluceste de sanatate si e nepasatoare cand priveste din geam fulgii mari de zapada, oamenii grabiti de ger si nici nu-i pasa de codul galben si portocaliu, de stirile de ultima ora, de mormanele de zapada, de viscol si feezing rain. Ea isi traieste propriul destin departe de orice intemperie.

Tu ce floare ai vrea sa fi?

Deschide Nana usile!

 

Deschideti  usile sa intre Craciunul, sa vina sarbatorile, sa va cuprinda sufletele de emotie, sa traiti clipe minunate alaturi de cei dragi, sa fiti voiosi si sanatosi iar Mos Craciun sa puna cadouri minunate sub brad, zambetul sa va lumineze fetele si sa fiti fericiti!

Craciun Fericit!

Apa!

„Pentru o viata sanatoasa consumati zilnic minimum 2 l de apa”

Toata lumea cunoste acest slogan dar cati dintre noi bem 2l de apa pe zi?

Eu recunosc ca nu beau, poate 1-1.5 l dar rar de tot 2l, desi e bautura care imi place cel mai mult. Foarte rar beau sucuri, iar alcool asa la ceva ocazie sau daca mi se face pofta cateodata.

Daca e sa aleg intre plata si carbogazoasa clar aleg carbogazoasa, imi place efectul bulelor asupra limbii, gustul acela intepator.

Pentru ca apa de la job e clar plata am ales sa beau ceauri, cumva trebuia sa ma hidratez si eu. Si mai nou beau ceaiul fara zahar. Zilnic beau o cana de ceai  si ce s-or mai nimeri sa am la job.

Am avut o colega de job care bea foarte multa apa si era extrem de hidratata. Pielea ei stralucea de sanatate. Bea si ceai antiadipos care contine ceai verde dar si foarte multa apa.

De multe ori nu constientizam faptul ca apa are un rol vital in sanatatea organismului si a pielii dar si un rol important in functionarea rinichilor, a inimii a digestiei si in eliminarea toxinelor din organism.

De doua zile am inceput si eu campania de baut apa minim 2l/zi. E destul de greu pentru ca nu sunt obisnuita sa beau atata apa, si imi face si o foame extraordinara. Sper sa reusesc si sa-mi formez acest obicei macar pe timp de vara, ca iarna-i mai greu si nici nu te deshidratezi asa usor ca si vara.

Tu cata apa bei zilnic?

Nu pot!

Astazi, dupa ora de zumba una dintre fete citea de pe un afis niste alimente la care ar trebui sa renunti pentru a fi eficienta miscarea. Da e neoie si de dieata daca vrei sa dai jos kilograme.

Printre produsele insirate era si ciocolata. Fara ciocolata!

Atata viciu am si eu pe lumea asta, atata placere si sa renunt si la ea? Renunt foarte usor la branzeturi sau orice altceva dar ciocolata ar fi ultimul lucru la care as renunta.

Care ar fi alimentul la care ati renunta cel mai greu? sau nu ati renunta niciodata?

Cand o sa cresc mare…!

N-am facut demult o leapsa, asa ca e momentul. Marmotica vrea sa stie ce o sa fiu atunci cand o sa cresc mare?

Cand o sa cresc mare o sa fiu doctorita. Asta am visat mereu. Am si poze facute la gradinita in care sunt imbracata ca si o doctorita. Am halat alb, boneta alba pe cap, stetoscop in urechi, si consult papusa Ancuta. Era o papusa care statea in vitrina, pe care o visam noi mereu atunci cand inchideam ochii jucand ceva joc inventat de educatoare.

Papusile mele erau mereu bolnave si eu le dadeam medicamente, le faceam operatii- mazgaleam burtica, mana, piciorul papusii cu o carioca. Le desenam cicatrici. Foloseam lama pe post de bisturiu. Aveam trusa medicala si  exersam la greu.

Nu m-am visat altceva decat doctor. Pasiunea am dus-o mereu cu mine, o port si acum in suflet. M-am pregatit chiar si pentru admitere la facultate. V-am mai povestit eu cu alte ocazii. Soarta si destinul insa n-a tinut cu mine. Am intrat doar pe locurile cu plata si era 1100 dolari/an. Exagerat de mult si am renuntat.

Mi-am valorificat oarecum aceasta pasiune facand o scoala medicala de asistent generalist. Dupa ce am intrat in contact cu medici, asistente, spitale, nu mi-am mai dorit medicina, mi-am dat seama ca ar trebui sa-mi dedic intreaga viata pentru aceasta cauza nobila si de mare pret numita SANATATE. Iar eu atunci imi doream altceva. Ale tineretii valuri.

Ma pasioneaza si acum emisiunile medicale, filmele cu tema medicala, si tot ce tine de sanatate. Nu mi-e frica de doctori, de halatul alb, de injectii, de operatii, nu mi-e rau de mirosul de spital, chiar as spune ca-mi place mirosul de sterilizat si dezinfectant.

Poate ca atunci cand o sa fiu mare mare o sa ajung doctorita.

Leapsa merge mai departe la toata lumea din blogroll, la toti cei care n-au facut demult o leapsa/aceasta leapsa si la toti cei care vor sa scrie ce si-au dorit sa devina atunci cand cresc mari.

Spatiu e destul si aici pentru cei care doresc sa ne povesteasca visul copilariei legat de meserie.

2011 bate la usa! sa-i deschid?

Aud soneria dar nu vrea sa deschid, suna la fiecare ora. M-am uitat pe vizor si e 2011. Sa-i deschid? I-am spus sa astepte pana termin si eu de gatit. Apoi i-am spus ca trebuie sa fac baita. Iar a sunat. I-am spus ca trebuie sa ma pregatesc cum se cuvine pentru un asa musafir. Nu a mai fost niciodata la mine in casa. Daca nu o sa-i placa? Daca nu o sa-mi placa mie?

Ultima data cand a sunat mi-a spus ca s-a saturat sa astepte si ca desi eu tin usa incuiata el o sa intre pe fereastra.

Sunt putin reticenta dar in acelasi timp si curioasa. Oare ce cadouri ascunde 2011? Oare ce o sa-mi aduca. Sunt sigura ca fiind prima data in casa mea o sa-mi aduca multe daruri. Oare o sa le pot duce? Oare o sa fie asa cum imi doresc? Cam multe intrebari, stiu.

La 12.00 fix  o sa-i deshid usa. O sa stea la mine un an intreg, o sa-mi raspunda la toate intrebarile daca indeplinesc o singura conditie. Trebuie sa-l las pe 2010 sa plece.

2010 ? Vreau sa privesc partea plina a paharului in aceasta seara si sa spun ca desi mi-am dorit sa plece din prima zi cand a intrat in casa mea totusi am si multumiri: pentru sanatate, pentru familia minunata, pentru ca sunt bine ai mei, pentru ca nu am pierdut persoane dragi, pentru ca au reusit ai mei sa-si indeplineasca un vis, pentru ca am avut oameni minunati langa mine, pentru ca am avut mereu un umar pe care sa plang, pentru ca am intalnit si oameni minunati, pentru ca am avut putere de munca, pentru toti bebelusii care m-au facut sa zambesc si sa traiesc momente minunate, pentru toate zambetele, pentru ca am reusit sa gasesc bucatelele din sufletul meu spart si puzzle-ul e gata- am iarasi un suflet (cu cicatrici dar il am), pentru toate momentele minunate, pentru toata tristetea, pentru t i n e .

Va doresc tuturor celor care ma cititi, sau aruncati doar un ochi, ca 2011 sa fie un an minunat din toate punctele de vedere, un an cum 2010 ani n-au fost,  sa vi se  implineasca toate dorintele, si sa aveti multa sanatate.

La multi ani 2011!

PS: nu uitati- peste, struguri si chiloti rosii : )

Petrecere frumoasa!